Acesta a invocat în cerere că 19 judecători din cei 21 ai Colegiului penal al Curţii ar fi în imposibilitatea de a examina dosarul Shor, deoarece au făcut parte din completele de judecată care au examinat anterior procesele lui Vladimir Filat şi Veaceslav Platon. Totodată, Lilia Bălan, soţia lui Iulian Bălan, unul dintre avocaţii lui Shor, este şefa Secretariatului la Curtea de Apel, fapt care ar putea genera suspiciuni de imparţialitate.

Judecătorilor le este frică

Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a relevat într-un interviu pentru Europa Liberă că la Curtea de Apel Chişinău există circa 60 de judecători şi nimic nu împiedica conducerea Curţii să formeze un complet de judecată, selectând persoane din ceilalţi 40 de magistraţi. Cu atât mai mult cu cât doi din cei 21 de specializaţi în cauze penale nu şi-au declinat compatibilitatea de a judeca cauza Shor.

„Este o practică răspândită când judecători specializaţi în alte domenii sunt transferaţi pentru a examina cauze penale. Conducerea Curţii de Apel Chişinău nu a explicat de ce nu a încercat să ia judecători, de exemplu, specializaţi în alte domenii. E vorba de un judecător pentru a fi adăugat celor doi judecători penali compatibili”, a spus Gribincea.

Potrivit lui Gribincea, acest proces demonstrează că judecătorii se tem să examineze o astfel de cauză. Şi acest lucru nu este valabil doar în privinţa cauzei or, ci şi cauza Filat şi a lui Platon, precum şi alte cauze sensibile din punct de vedere politic.

Filat şi Platon, păziţi să nu vorbească, Shor – apărat de întrebări

Solicitată de JURNAL de Chişinău, Lilia Caraşciuc, directoarea Transparency Moldova, consideră că tărăgănarea examinării dosarului lui Ilan Shor şi tranferarea cauzei spre examinare, nu la Curtea de Apel din Bălţi, care e mai aproape de Chişinău, ci tocmai în instanţa de la Cahul demonstrează încă o dată că justiţia din R. Moldova nu este pe deplin independentă şi că R. Moldova este un stat cu instituţii subordonate politicului.

„Argumentele unor judecători care s-au declarat incompatibili pot fi acceptate, altele nu sunt convingătoare. Nu este clar nici de ce preşedintele Curţii de Apel Chişinău s-a adresat la Curtea Supremă de Justiţie de vreme ce procesul de distribuire a dosarelor nu s-a epuizat”, a menţionat Ion Guzun.

„Dosarul a fost transferat intenţionat într-o instanţă mai departe de ochii lumii şi de atenţia partenerilor europeni care monitorizează acest caz. Astfel va fi mai dificil să se deplaseze presa la faţa locului şi totodată va fi mai uşor să se ia anumite decizii ce ar putea să mire publicul. Analizând argumentele preşedintelui Curţii de Apel Chişinău şi decizia Curţii Supreme de Justiţie, înţeleg că sistemul judecătoresc evită să pronunţe decizii tranşante în cazuri răsunătoare legate de escrocherii şi furturi din bani publici, la care societatea aşteaptă răspuns”, ne-a declarat Caraşciuc.

Avocaţii lui Ilan Şor au refuzat să comenteze

De asemenea, Lilia Caraşciuc a accentuat că în timp ce în alte două procese – cel al lui Vlad Filat şi Veaceslav Platon – li se închidea gura, nu li se permitea să comunice cu presa, în cazul primarului de Orhei, este evident că e protejat de presă şi de întrebările incomode care i-ar putea fi adresate. „Nu îl apăr, nici nu îl acuz pe Veaceslav Platon, dar acesta a adus anumite probe, dar nu s-a ţinut cont de ele, de vreme ce Shor se plimbă liber nu doar pe teritoriul R. Moldova, ci şi în străinătate. Acest fapt demonstrează încă o dată că se bucură de protecţie, iar justiţia din R. Moldova este subordonată politicului”, a mai spus Caraşciuc.

Avocaţii lui Ilan Shor au refuzat să comenteze decizia de strămutare a dosarului la Curtea de Apel din Cahul. Încă nu a fost stabilită data când va avea loc şedinţa în această instanţă.

Ion Guzun, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice, ne-a declarat că decizia Curţii Supreme de Justiţie ridică mai multe semne de întrebare. „Argumentele unor judecători care s-au declarat incompatibili pot fi acceptate, altele nu sunt convingătoare. Nu este clar nici de ce preşedintele Curţii de Apel Chişinău s-a adresat la Curtea Supremă de Justiţie de vreme ce procesul de distribuire a dosarelor nu s-a epuizat”, a menţionat el.

Dosarul putea fi examinat la Chişinău

„Sunt multe cazuri în practica instanţelor de judecată de toate nivelele când la examinarea unui dosar complicat se formează un complet de judecători cu diferite experienţe sau specializări. Dosarul putea fi examinat la Chişinău şi existau mai multe multe soluţii în acest sens”, a opinat Guzun.

Totodată, acesta a atras atenţia că instanţa din Cahul este mică şi are doar două complete – civil şi penal. „Curtea Supremă de Justiţie nu a explicat de ce nu a dispus examinarea dosarului la Bălţi unde sunt mai mulţi judecători din Colegiul Penal. Un alt aspect ţine de interesul public şi examinarea dosarului în termeni rezonabili. Nu ştiu detalii din dosar, dar bănuiesc că sunt zeci de persoane care vor trebui să se deplaseze la Cahul pentru examinarea acestui dosar – avocaţi, procurori, martori, experţi. Cea mai bună soluţie era ca dosarul să fie examinat la Chişinău de judecătorii de la Curtea de Apel. În viziunea mea, problema constă în lipsa de independenţă a judecătorilor, nu în imposibilitatea examinării cauzei”, a mai spus expertul.

Amintim că la Curtea de Apel Chişinău dosarul a ajuns după mai bine de şase luni de la pronunţarea deciziei primei instanţe pe motiv că toate documentele au fost traduse în rusă din cauza că primarul de Orhei nu vorbeşte limba română.

Prima instanţă l-a condamnat pe Ilan Shor la şapte ani şi jumătate de închisoare. Shor este acuzat că ar fi obţinut de la Banca de Economii 5 miliarde de lei pe care i-ar fi spălat prin firmele sale offshore. Shor pledează nevinovat. Pedeapsa ar urma să fie executată odată cu adoptarea unei sentinţe definitive.