„50 de umbre” ale dosarelor miliardului furat

„50 de umbre” ale dosarelor miliardului furat
Sursa: anticoruptie.md Foto: jurnal.md 17.01.2018 15:44
„Dosarul Şor”, „dosarul Filat” şi „dosarul Platon”, trei cauze penale pe care le invocă de fiecare dată procurorii atunci când sunt întrebaţi despre investigarea furtului miliardului, au avut „destine” diferite din momentul pornirii urmăririi penale. În două dintre aceste cauze au fost semnalate mai multe încălcări procedurale, excese din partea procurorilor şi judecătorilor, rele tratamente şi încălcarea drepturilor omului în arest şi detenţie. În cazul lui Şor, primul vizat într-un dosar penal privind furtul de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, cauza a „încremenit” pe masa judecătorilor din prima instanţă.
 
Dacă în cazul lui Ilan Şor cele două dosare penale în care a fost pus sub învinuire, în primăvara anului 2015 şi vara lui 2016, procurorii le-au instrumentat pornind de investigarea celor întâmplate la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, în cazul lui Vlad Filat şi Veaceslav Platon, la baza dosarelor penale se află două autodenunţuri ale principalului actor din cele două rapoarte Kroll. Cel puţin în cazul lui Filat, mai multe dintre declaraţiile din denunţ s-au dovedit a fi false. Nu s-a confirmat nici valoarea mitei pe care Şor a spus că i-a dat-o lui Filat. 

Reţinerea şi arestul

Fostul premier a fost escortat la CNA pe 15 octombrie 2015, de unde, peste două zile, când judecătorii au emis primul mandat de arest, a fost transferat la Penitenciarul 13, acolo unde se află şi în prezent. Filat s-a aflat în arest preventiv timp de un an şi 28 de zile, până la condamnarea definitivă.

Nici Veaceslav Platon nu a mai călcat la libertate de pe 25 iulie 2016, din momentul în care a fost reţinut de oamenii legii de la Kiev şi extrădat celor de la Chişinău. La fel ca Vlad Filat, Platon este ţinut în arest în Penitenciarul 13. Un alt aspect curios ţine de condiţiile în care Platon a fost extrădat în Republica Moldova. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a relatat anterior despre faptul că businessmanul a fost adus de la Kiev cu o cursă charter.
Ilan Şor s-a aflat într-un loc de detenţie preventivă timp de 42 de zile (24 iunie - 5 august 2016), în cei aproape trei ani de la pornirea primului dosar penal pe numele lui.

Spre deosebire de Filat şi Platon, Şor a fost „cazat” în izolatorul CNA acolo unde condiţiile de detenţie sunt net superioare celor de la Penitenciarul 13. De asemenea, Şor s-a mai aflat timp de 11 luni în arest la domiciliu, iar din 21 iunie 2017 se află sub control judiciar, potrivit sentinţei de condamnare. Astfel, singura restricţie care îi este aplicată este de a nu călători peste hotare fără înştiinţarea instanţei de judecată. Şor a şi beneficiat de acest drept, efectuând în octombrie 2017 o deplasare la Strasbourg, unde s-a întâlnit şi a dat mâna cu mai mulţi oficiali europeni.

Dosare-fulger versus tărăgănări

Cele patru dosare penale care îi vizează pe Ilan Şor (două dosare), Vlad Filat şi Veaceslav Platon au avut sorţi diferite din momentul pornirii urmăririi penale şi până în prezent, scrie portalul Anticorupţie.

În cazul lui Vlad Filat, de la denunţul lui Ilan Şor şi până la transmiterea dosarului în judecată, au trecut două luni şi zece zile. Examinarea dosarul în instanţa de fond, de către judecătorul Andrei Niculcea, a durat jumătate de an, timp în care au avut loc 45 de şedinţe de judecată. La unele dintre ele, Filat a fost adus forţat chiar dacă a invocat probleme de sănătate. La o şedinţă de judecată, Filat şi-a pierdut cunoştinţa, fiind nevoie de intervenţia medicilor. Examinarea dosarului în instanţa de apel a durat o lună şi 20 de zile, timp în care au avut loc 11 şedinţe de judecată. Sentinţa a fost pronunţată în grabă, pe 11 noiembrie 2016, cu două zile înainte de al doilea scrutin al alegerilor prezidenţiale, iar peste alte trei luni, pe dosarul Filat s-a pronunţat şi Curtea Supremă de Justiţie. În total, dosarul Filat a fost examinat în judecată timp de opt luni de zile.

Lui Veaceslav Platon procurorii au avut nevoie de patru luni de zile pentru a porni şi a finaliza urmărirea penală şi pentru a transmite cauza în judecată. Dosarul businessmanului a ajuns în instanţă pe 18 noiembrie 2016, iar peste cinci luni, pe 20 aprilie 2017, instanţa de fond a publicat deja sentinţa. Peste alte opt luni, pe 18 decembrie 2017, s-a pronunţat şi Curtea de Apel. Dosarul urmează să fie examinat şi de CSJ.

În cazul lui Şor, chiar dacă instrumentarea dosarului în care e acuzat de escrocherie şi spălare de bani a durat doar două luni, cauza s-a împotmolit în judecată. Examinarea dosarului la Judecătoria Chişinău (de acelaşi judecător Andrei Niculcea) a durat zece luni, timp în care au avut loc 33 de şedinţe de judecată. Sentinţa motivată de condamnare a lui Şor a fost redactată în iulie 2017. Cu toate acestea, dosarul nu a fost transmis nici până în prezent la Curtea de Apel, chiar dacă atât avocaţii omului de afaceri, cât şi procurorii, au contestat hotărârea primei instanţe. Judecătorul Andrei Niculcea afirmă că transmiterea dosarului este tergiversată timp de şase luni din cauza traducerii sentinţei în limba rusă. Şi în cazul lui Veaceslav Platon sentinţa de condamnare a fost tradusă în rusă, iar procedura a luat o lună şi jumătate. Primul dosar, din mai 2015, în care Ilan Şor a fost acuzat de abuz de serviciu cu urmări grave, din funcţia de preşedinte al CA al BEM, continuă să se afle la faza urmăririi penale. 



Şedinţe cu uşile închise şi acces limitat la presă

Toate cele trei procese de judecată s-au desfăşurat cu uşile închise, la solicitarea procurorilor. În cazul lui Filat, iniţial, acuzatorii şi-au motivat cererea prin faptul că urmărirea penală continua, pe anumite capete de acuzare, atunci când dosarul a ajuns pe masa magistraţilor de la Judecătoria Chişinău. Totodată, în repetate rânduri, procurorii au afirmat că şedinţele închise ar fi fost necesare inclusiv pentru a proteja bunul mers al anchetei desfăşurate în cazul fraudei de la Banca de Economii şi a nu periclita celelalte cauze pendinte. Dosarul a rămas să fie examinat în şedinţe secrete şi de către judecătorii Curţii de Apel Chişinău.

Aceleaşi explicaţii au fost invocate de acuzatori şi în cauzele ce-i vizează pe Platon şi Şor. „Potrivit articolului 316, alineatul 4, preşedintele şedinţei de judecată poate limita accesul publicului la şedinţă, ţinând cont de condiţiile în care se examinează cauza. În continuare, accesul publicului şi al presei este interzis”, a dictat pe 23 noiembrie 2016 Victor Boico, preşedintele completului de judecată care l-a condamnat pe Platon în prima instanţă.
Deciziile judecătorilor de examinare cu uşile închise a celor trei dosare de rezonanţă au atras mai multe critici din partea societăţii civile. De la examinarea cauzelor în fond şi până la pronunţarea hotărârilor pe fiecare dintre acestea, mai multe organizaţii neguvernamentale au cerut, prin apeluri publice periodice, ca şedinţele să fie publice. Acelaşi lucru l-au solicitat şi apărătorii lui Vlad Filat şi cei ai lui Veaceslav Platon, dar cererile au fost respinse de instanţe de fiecare dată.

Atât Vlad Filat, cât şi Ilan Şor au fost escortaţi la şedinţele de judecată pe toată perioada proceselor, spre deosebire de Veaceslav Platon, care, la scurt timp de la începerea examinării cauzei în fond a fost înlăturat de la şedinţe. Potrivit unei încheieri din februarie 2017, el a fost înlăturat din proces pentru „simularea imposibilităţii de participare în şedinţa de judecată apreciată de instanţă drept metodă de tergiversare a examinării cauzei”. Mai mult, Platon a fost lipsit şi de ultimul cuvânt înainte de pronunţarea sentinţei la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani. La judecarea în instanţa de apel apărătorii lui Platon şi inculpatul au fost înlăturaţi din mai multe şedinţe. La ultima şedinţă de la Curtea de Apel, doi dintre avocaţii omului de afaceri au fost daţi afară din sală, fiind anterior înlăturaţi complet de la proces. În apărarea condamnatului a pledat doar unul dintre apărătorii săi. Lui Platon, spun avocaţii, deşi era prezent, nu i s-a permis să-şi susţină integral pledoaria şi nici nu a avut drept la ultimul cuvânt. Dacă în jurul lui Filat şi Platon zeci de mascaţi făceau ziduri pe coridoarele instanţelor, Şor s-a bucurat de mai multă lejeritate, fiind însoţit tot timpul de paza sa de corp.

Atât businessmanul Platon, cât şi ex-premierul Filat au avut acces limitat la mass-media. Înainte şi după şedinţele de judecată, organele de forţă nu le-au permis să discute cu reprezentanţii presei. Majoritatea declaraţiilor cei doi le lansau pe coridoare, în timp ce erau escortaţi de mascaţi. Anterior, procurorii s-au arătat deranjaţi şi de unele mesaje plasate pe pagina oficială de Facebook a fostului premier. Chiar şi după condamnare definitivă, Filat nu are dreptul să comunice cu presa. Departamentul Instituţii Penitenciare a refuzat mai multe solicitări din partea jurnaliştilor de a realiza un interviu cu fostul premier.

Primarul de la Orhei, în schimb, a organizat chiar şi un briefing de presă, pe 25 martie 2016, în care a insistat pe faptul că nu se face vinovat de furturile de la Banca de Economii. Un alt briefing la subiect, Şor l-a susţinut cu un an mai devreme, pe 19 martie 2015, cu nici două luni înainte de a fi reţinut în primul dosar. Atunci el a adus acuzaţii mai multor politicieni pentru faptul că au pornit o campanie de denigrare a sa. Totodată, la una dintre şedinţele de la sediul Buiucani al Judecătoriei Chişinău, bodyguarzii lui Şor au blocat intrarea în biroul judecătorului şi accesul jurnaliştilor spre omul de afaceri.

Pedeapsa cerută de procurori versus soluţia instanţei

Ilan Şor şi Veaceslav Platon au fost învinuiţi de procurori de comiterea aceloraşi fapte - escrocherie în proporţii deosebit de mari şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Pentru Şor, care ar fi spălat cinci miliarde de lei de la Banca de Economii, acuzarea a cerut închisoare pe termen de 19 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. În cazul lui Platon, deşi suma invocată e de circa şase ori mai mică (800 de milioane de lei), pedeapsa cerută a fost ceva mai mare - 23 de ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii în sistemul bancar pe un termen de cinci ani.

Platon a fost într-un final condamnat la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Învinuirea primarului de la Orhei, de cealaltă parte, a suferit schimbări pe parcurs. Instanţa a recalificat „escrocheria în proporţii deosebit de mari” (care se pedepseşte cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului Penal) în „cauzare de daune prin înşelăciune sau abuz de încredere în proporţii deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul Penal prevede până la trei ani de închisoare) şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Într-un final, Şor a fost condamnat la şapte ani şi jumătate privaţiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.

Platon a fost privat de dreptul de a ocupa funcţii în sistemul bancar, nu şi Şor. Totodată, în timp ce primul a rămas în arest preventiv, în Penitenciarul nr. 13, până la rămânerea definitivă a sentinţei, cel din urmă a fost eliberat imediat din sala de judecată, sub control judiciar, până la rămânerea definitivă a sentinţei.

Pentru Vlad Filat procurorii au cerut 19 ani de închisoare cu amendă de 60.000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice pe termen de 5 ani şi retragerea distincţiei de stat Ordinul Republicii. Toate - pentru corupere pasivă în proporţii deosebit de mari şi trafic de influenţă cu primirea de bunuri sau avantaje în proporţii deosebit de mari. Instanţa l-a condamnat la nouă ani de privaţiune în penitenciar de tip închis, dând curs şi celorlalte solicitări ale acuzării. Sentinţa s-a păstrat până la Curtea Supremă de Justiţie, iar Filat nu a ieşit la libertate.

Milioane confiscate de la Filat şi Platon, nu şi de la Şor

Pe lângă pedeapsa primită, magistraţii primei instanţe au dispus confiscarea de la Vlad Filat a patru automobile care constituie obiectul remuneraţiei ilicite în valoare de peste 4,5 milioane de lei, precum şi mai multe imobile şi acţiuni în valoare de aproape 800 de milioane de lei. Curtea de Apel Chişinău a redus suma aproape la jumătate, după ce apărătorii ex-premierului au demonstrat în instanţă că confiscarea a aproape 321 de milioane de lei din suma iniţială a fost nejustificată, întrucât ar fi provenit de la martorii falşi care au figurat în dosar. Eroarea a fost recunoscută şi de magistraţii CSJ. „Colegiul reţine că instanţa de fond în mod greşit a aplicat măsura de siguranţă sub formă de confiscare specială faţă de bunurile care constituie contravaloarea remuneraţiei ilicite în sumă 791.298.222 de lei şi anume prin includerea în suma totală şi suma de 320.941.414 lei care a fost a exclusă din învinuirea adusă lui Vladimir Filat pe motiv că nu s-a dovedit vinovăţia sub acest capăt de acuzare”, potrivit deciziei Curţii Supreme. Astfel, Filat ar urma să întoarcă statului puţin peste 472 de milioane de lei. 

Şi Veaceslav Platon a fost obligat iniţial să întoarcă 869 de milioane de lei din contul vânzării mai multor clădiri, acţiuni şi bunuri care ar fi deţinute de el sau de persoane afiliate lui şi pe care instanţa de fond a dispus sechestru. Ulterior, Curtea de Apel a decis ridicarea sechestrului pe o parte dintre aceste bunuri, în valoare de peste 150 de milioane de lei.

Dacă de la cei doi, în cadrul dosarelor penale s-au dat soluţii şi pe aspectul civil, atunci Ilan Şor a scăpat uşor şi la acest capitol, cel puţin deocamdată. Potrivit hotărârii primei instanţe, acţiunea civilă a fost admisă de principiu, dar asupra cuantumului despăgubirilor urmează să se expună într-un alt proces de judecată, în procedură civilă. „Prin acţiunea civilă se au în vedere solicitările procurorului, din susţinerile verbale, de a încasa de la Ilan Şor cele circa 5,4 miliarde de lei, în baza adresării administratorilor celor trei bănci: BEM, Banca Socială şi Unibank”, precizează Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie.

Potrivit Judecătoriei Chişinău, în prezent, pe rolul instanţei nu se află niciun litigiu care i-ar viza pe Şor, pe de-o parte, şi Banca de Economii pe de altă parte. În schimb, Banca Naţională susţine că BEM a fost recunoscută ca parte civilă într-un dosar penal care vizează acordarea de credite neperformante. „Având în vedere că Ilan Şor a exercitat funcţia de preşedinte al Consiliului BEM, la sesizarea băncii, organul de urmărire penală a intentat cauză penală de încasare a prejudiciilor suportate de bancă în legătură cu acordarea creditelor Dracard SRL, Provolirom SRL, Caritas Group SRL, Voximar-Com SRL. Pe marginea cauzei penale intentate, BEM a fost recunoscută în calitate de parte civilă ca urmare a cauzării prejudiciului material în valoare de 5,2 miliarde de lei. Recuperarea prejudiciului material prin acţiunea civilă înaintată în cadrul examinării cauzei penale depinde de finalitatea examinării dosarului penal în instanţa de judecată”, potrivit BNM.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, potrivit deciziilor, de la Platon s-a dispus încasarea a 303.568 lei în folosul Procuraturii Generale şi CNA, iar Filat a fost impus să achite 15.561 lei în contul CNA. De cealaltă parte, de la Ilan Şor nu s-au dispus achitarea cheltuielilor de judecată.

 

Găsiţi articolul complet pe Anticorupţie.md.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI