Chilipiruri imobiliare pentru judecători, pe terenurile statului

Chilipiruri imobiliare pentru judecători, pe terenurile statului
Sursa: anticoruptie.md Foto: CIJM 03.08.2017 11:11
Magistraţii şi alţi angajaţi ai sistemului judecătoresc vor beneficia din nou de apartamente la preţuri preferenţiale, de această dată într-un nou ansamblu rezidenţial care urmează să fie construit în sectorul Ciocana al Capitalei. Locuinţele vor fi ridicate pe un teren de 77 de ari, transmis în arendă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) încă la sfârşitul anului 2014, printr-o hotărâre a Consiliului Municipal Chişinău (CMC), potrivit Anticorupţie.md.

Aleşii locali au adoptat această decizie după ce, în 2013, autorităţile au transmis în folosinţă CSM două terenuri în sectorul Râşcani, tot pentru construcţia unor case destinate reprezentanţilor sistemului judecătoresc. Acum trei ani, în scopuri similare, CMC a acordat şi Judecătoriei sectorului Râşcani un lot de pământ la Botanica. În primăvara acestui an, toate cele trei ansambluri rezidenţiale au fost date în exploatare. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat datele de la Cadastru şi au constatat că mai mulţi judecători şi angajaţi ai sistemului au reuşit, între timp, să vândă apartamentele procurate la preţ redus.

La 23 decembrie 2014, Consiliul Municipal Chişinău a decis să dea în arendăConsiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de trei ani, un teren de 77 de ari de pe bulevardul Mircea cel Bătrân, din sectorul Ciocana. Potrivit documentului, pământul a fost oferit reprezentanţilor sistemului judecătoresc pentru proiectarea şi înălţarea unor blocuri de locuinţe, cu condiţia să fie construite reţelele tehnico-edilitare, inclusiv drumurile de acces.

Municipalitatea a stabilit şi o taxă de arendă de 10% din preţul normativ al terenului, iar alte 10% din valoarea lotului urmau să fie achitate în calitate de plată unică la momentul încheierii contractului. 

Conform raportului de evaluare a terenului, pământul de la Ciocana a fost estimat la 7.992.550 de lei, susţin angajaţi ai Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Primăriei Chişinău. Astfel, CSM ar fi trebuit să plătească 799.255 de lei în calitate de plată unică (10% din valoarea lotului). Alţi 441.999 de lei (10% din preţul normativ al terenului​) ar fi trebuit să ajungă în haznaua municipalităţii pentru arendarea acestui lot în perioada 23 decembrie 2014 - 29 noiembrie 2017. În baza de date a direcţiei nu este indicat însă faptul că aceşti bani au parvenit în buget.  

La trei ani de la adoptarea deciziei CMC, terenul se află în paragină şi aşa şi nu i-a fost atribuit un număr cadastral. Pentru a nu pierde pământul, în martie 2017, Asociaţia Judecătorilor din Republica Moldova a acţionat în instanţă Consiliul Municipal Chişinău, CSM figurând în acest litigiu în calitate de intervenient accesoriu. Reprezentanţii sistemului judecătoresc au cerut instanţei să oblige CMC să înlocuiască sintagma „darea în arendă” din conţinutul deciziei adoptate în decembrie 2014 cu „darea în folosinţă pe o perioadă nedeterminată”. Anterior, aceştia au depus o solicitare similară la CMC. Totodată, la aproape doi ani de la adoptarea deciziei, asociaţia a cerut fie anulat contractul de arendare a terenului. La 14 iulie 2017, magistrata Daria Suşchevici a admis cererea Asociaţiei Judecătorilor. La acest moment, nu există încă o hotărâre motivată pe caz.

„Reprezentanţilor Asociaţiei Judecătorilor nu le-a convenit perioada de arendare a pământului şi nici preţul stabilit pentru arendă. Ei au considerat că le-au fost lezate drepturile. Pentru că raporturile cu autoritatea municipală le-a avut CSM, instituţia a fost atrasă ca parte în proces. Prin hotărârea dată, CMC a fost obligat să examineze solicitarea asociaţiei. Decizia nu va fi modificată atâta timp cât CMC nu va discuta din nou subiectul în şedinţă”, ne-a declarat Valeriu Bogdan, şeful Direcţiei asistenţă juridică a Primăriei municipiului Chişinău. Funcţionarul a precizat că hotărârea primei instanţe urmează să fie contestată după ce direcţia pe care o conduce va obţine argumentele judecătoarei care a examinat cauza.

Ion Druţă, preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, nu a răspuns la telefon pentru a ne explica de ce litigiul a fost iniţiat de organizaţia pe care o reprezintă. Adjuncta acestuia, Liliana Catan, nu ne-a putut oferi însă detalii. „Eu nu sunt la curent cu acest caz. Am avut o agendă foarte încărcată înainte de concediu. E perioada concediilor şi nu veţi găsi pe nimeni, cel mai probabil”, ne-a spus magistrata. 

CSM: „Condiţiile decente de trai au impact semnificativ asupra calităţii muncii”

Între timp, la 2 mai 2017, atunci când acţiunea înaintată de Asociaţia Judecătorilor era în proces de examinare, CSM a adoptat o hotărâre prin care a desemnat membrii unui nou grup de lucru mandataţi să aleagă compania de construcţii care să ridice ansamblul rezidenţial de pe bulevardul Mircea cel Bătrân şi beneficiarii apartamentelor la preţ preferenţial. În componenţa grupului au fost desemnaţi Victor Micu, preşedintele CSM, Dorel Musteaţă, membru CSM, Petru Moraru, judecător al Curţii Supreme de Justiţie, Valeriu Efros, magistrat la Curtea de Apel Chişinău, Dumitru Gherasim, preşedintele Judecătoriei Bălţi, şi secretara grupului de lucru - Ludmila Bunăcale, şefa Direcţiei justiţie şi organizare din cadrul CSM.    

Până în prezent, membrii acestui grup nu au luat încă nicio decizie privind noul proiect imobiliar şi, cel puţin în discuţiile cu reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, susţin că nici nu cunosc unde se află terenul. „Încă nu am fost acolo. Nu am demarat încă procesul. Abia am constituit grupul de lucru, iar pretendenţii au scris cereri pe care urmează să le analizăm. Majoritatea membrilor grupului de lucru sunt plecaţi în concediu. Încă nu ne-am întrunit în nicio şedinţă. Nu s-a făcut nicio acţiune şi nu s-a decis nimic. Ca să nu apară atâtea întrebări, scrieţi un demers la CSM”, ne-a îndemnat Victor Micu la telefon.

Detalii privind noul proiect nu am aflat nici din răspunsul Consiliului oferit la o solicitare oficială de informaţii, pe care am expediat-o acum câteva săptămâni. „Implementarea proiectului imobiliar, destinat judecătorilor şi angajaţilor din sistemul judecătoresc, la moment, este la faza incipientă şi a fost iniţiat reieşind din necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale angajaţilor sistemului judecătoresc, deoarece condiţiile decente de trai ale persoanelor au impact semnificativ asupra calităţii şi randamentului muncii”, se arată în răspunsul CSM, semnat de Victor Micu.

Potrivit actului, proiectul blocurilor locative urmează să fie prezentat de firma care va fi desemnată câştigătoare în cadrul unui concurs. Preşedintele CSM a evitat să ne spună de ce ar avea nevoie sistemul de un nou proiect imobiliar, după ce trei ansambluri rezidenţiale pentru judecători şi angajaţi ai instanţelor au fost deja înălţate în ultimii ani. 

Cumpărate la preţ redus şi revândute

În 2013 şi 2014, pe lângă terenul din sectorul Ciocana, CMC a oferit sistemului judecătoresc alte trei loturi de pământ în sectoarele Râşcani şi Botanica ale Capitalei. Două dintre acestea au fost atribuite în folosinţă direct Consiliului Superior al Magistraturii – unul pe strada Ceucari şi altul pe strada Vasile Alecsandri. Ambele ansambluri rezidenţiale au fost ridicate de compania Basconslux SRL, selectată de CSM în urma unei licitaţii. Potrivit unui răspuns care ne-a fost oferit de Consiliul Superior al Magistraturii în iulie 2015, în cazul proiectului de pe strada Ceucari sistemul judecătoresc a beneficiat de o cotă de 40% din apartamente, iar în cel de pe strada Vasile Alecsandri de 60%. Contractele încheiate între CSM şi Basconslux SRL arată că magistraţii şi ceilalţi angajaţi ai sistemului, selectaţi să obţină locuinţe la preţ preferenţial, au plătit 360 de euro pentru fiecare metru pătrat. Recent, ambele ansambluri rezidenţiale au fost date în exploatare. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat informaţia din baza de date a Cadastru şi au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile de la noile locuinţe.   

În blocurile de pe strada Ceucari şi-au cumpărat case peste 70 de magistraţi, grefieri, asistenţi şi consultanţi judiciari. În aprilie 2017, cele trei clădiri au fost date în exploatare, iar contractele de proprietate asupra apartamentelor au fost semnate oficial. De atunci, cel puţin 12 reprezentanţi ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele.

Şi-au luat câte două apartamente

Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chişinău, a procurat două apartamente în ansamblul rezidenţial de la Ceucari. Primul, de 71,2 metri pătraţi, pentru care a semnat un contract de investiţie în 2014, l-a vândut în februarie 2016, iar al doilea apartament, de 91,7 metri pătraţi, cumpărat în iulie 2015, magistrata şi l-a păstrat, arată datele de la Cadastru. În declaraţia de avere pentru 2016, Vrabii nu indică venituri din vânzarea apartamentului. Fostă judecătoare la Curtea de Apel Bender, Vrabii mai deţine un apartament în oraşul Făleşti şi o casă în Anenii Noi. Am contactat-o pe judecătoare la numărul de serviciu. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta judiciară a magistratei ne-a anunţat că îi va transmite solicitarea şi vor reveni ulterior cu un răspuns. Am revenit repetat peste câteva zile şi asistenta a insistat că nu are deocamdată un răspuns pentru noi. 

Locuinţe vândute în timp-record

Colegul de instanţă al magistratei Vrabii, Valeriu Efros, care de ani buni deţine în folosinţă, împreună cu soţia, un apartament de 66,1 metri pătraţi, în 2014 a semnat contract de investiţii pentru o locuinţă de 89,9 metri pătraţi în blocul de la Ceucari. Pe 28 aprilie 2017, soţii Aliona şi Valeriu Efros au devenit oficial stăpâni ai apartamentului, iar pe 14 iunie 2017, l-au vândut unor noi proprietari. Efros este unul dintre membrii grupului de lucru creat pe 2 mai 2017 pentru identificarea companiei care va construi noul ansamblu rezidenţial pe bulevardul Mircea cel Bătrân. Grefierul lui Efros ne-a comunicat că magistratul a fost nevoit să vândă acel apartament din cauza unor neînţelegeri cu soţia referitor la locul în care este situat blocul. Drept urmare, judecătorul ar fi optat pentru un apartament într-o altă locaţie. 

Magistrata Ecaterina Palanciuc, promovată recent de la Judecătoria sectorului Centru la Curtea de Apel Chişinău, a reuşit performanţa să înstrăineze apartamentul de 90,8 metri pătraţi, procurat cu 32.760 de euro în blocul de la Râşcani, peste doar două zile după ce a devenit oficial proprietara lui. Palanciuc, anterior vicepreşedintă a Judecătoriei sectorului Centru, mai deţine două garaje şi cote-părţi într-un apartament de 72,6 metri pătraţi. În 2012, urmare a unei hotărâri judecătoreşti emisă de Curtea Supremă de Justiţie, Primăria Capitalei a fost obligată să-i ofere magistratei un apartament. Contactată telefonic, Palanciuc ne-a comunicat că hotărârea judecătorească nu a fost executată nici până astăzi, iar procesul dintre executorul judecătoresc şi CMC se mai află pe rol în instanţă. Cât despre vânzarea apartamentului, judecătoarea afirmă că a fost nevoită să îl înstrăineze pentru că a trebuit să returneze un împrumut unor rude. „Nişte rude mi-au împrumutat bani şi i-au cerut înainte de termenul convenit şi am fost nevoită să vând apartamentul”, a explicat magistrata.

Nataliei Mămăligă, de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, i-au trebuit zece zile ca să vândă apartamentul din blocul de la Ceucari. Potrivit declaraţiei de avere pentru 2016, Mămăligă deţine în posesie, din 2012, o locuinţă de 97,7 metri pătraţi. Contactată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, judecătoarea ne-a răspuns că vânzarea apartamentului este o chestiune personală şi nu vrea să răspundă la întrebările noastre.

Au optat pentru locuinţe mai spaţioase

Judecătorul Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Chişinău, sediul Botanica, a semnat, în 2014, un contract de investiţii pentru procurarea unui apartament de 60 de metri pătraţi. La acel moment, magistratul mai avea un apartament de 80,9 metri pătraţi, obţinut în 2006, o casă de 73,5 metri pătraţi, primită prin donaţie în 2004, dar şi un teren pentru construcţii de şase ari, ajuns în proprietatea sa în 2007. În ianuarie 2017, înainte ca blocul să fie dat în exploatare, Buhnaci a vândut apartamentul. Tranzacţia nu se regăseşte în ultima declaraţie de avere a magistratului. În schimb, el indică o nouă achiziţie – un apartament de 88,1 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în acest an, tot la preţ preferenţial - 360 de euro pentru un metru pătrat. Buhnaci nu a fost de găsit pentru a ne oferi un comentariu. Potrivit secretarei instanţei de judecată, magistratul se află în concediu.

Stelian Teleucă, în prezent judecător la Curtea de Apel Chişinău, de asemenea s-a ales cu un apartament spaţios pe strada Ceucari. Magistratul a procurat, la preţ preferenţial, un apartament de 89,9 metri pătraţi, iar peste o lună după ce a intrat în posesia locuinţei, în iunie 2017, a înstrăinat-o. Totuşi, Teleucă nu a rămas fără acoperiş deasupra capului. În 2014, când a semnat contractul de investiţie în apartamentul de la Râşcani, el a început construcţia unei case. Locuinţa, cu două etaje, situată în preajma Parcului Valea Morilor, încă nu a fost înregistrată la Cadastru. Casa este situată pe un teren de şapte ari, procurat în perioada 2012-2016. Preţul lotului, indicat de Stelian Teleucă în declaraţia sa de avere este de 488.593 de lei.

În 2007, Stelian Teleucă a mai obţinut în proprietate apartamentul părinţilor săi, în sectorul Râşcani, strada Studenţilor, dar peste un an l-a transmis mamei sale. Potrivit ultimei declaraţii de avere, magistratul mai deţine o grădină în Stăuceni, iar în ultimii trei ani, a contractat împrumuturi de peste două milioane de lei. Contactată de CIJM, grefiera magistratului ne-a răspuns că el este în concediu până în luna septembrie şi nu vom putea obţine un comentariu despre motivele înstrăinării imobilului procurat la preţ preferenţial.

Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Virgiliu Buhnaci şi Stelian Teleucă ar fi legalizat, în 2014, nişte tranzacţii suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chişinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitaţii organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanţii Consiliului Municipal Chişinău să asiste la proces.

Membru al CSM: „Fiecare are dreptul să ia apartament după care să decidă ce face cu el”

Şi în cazul ansamblului rezidenţial de pe strada Vasile Alecsandri, angajaţii sistemului judecătoresc au semnat actele de predare-primire a locuinţelor în lunile aprilie-mai. Cel puţin trei au reuşit deja să le vândă. Membrul CSM Dorel Musteaţă, de exemplu, a investit peste jumătate de milion de lei într-un apartament de circa 75 de metri pătraţi. Actul de predare-primire a apartamentului este de pe data de 25 aprilie, iar potrivit datelor de la Cadastru, peste doar o zi, pe 26 aprilie, a fost semnat un contract de vânzare-cumpărare, locuinţa trecând în proprietatea unui cuplu. „Este chestia mea personală, familială. Am vrut din start trei camere. Nu am reuşit să iau cu trei odăi şi am fost nevoit să iau ceea ce am luat. Fiecare (beneficiar de apartament la preţ preferenţial – n.r.) decide pentru sine, eu nu pot să mă exprim pentru fiecare. Eu locuiesc în apartamentul soţiei mele, procurat încă în 1997, când nici nu eram căsătorit cu dumneaei. Am hotărât cu familia să renunţăm la locuinţa de pe strada Alecsandri. Mă rog, viaţa impune alte cerinţe”, ne-a spus Dorel Musteaţă, membru al grupului de lucru privind noul proiect imobiliar de la Ciocana.

„Desigur că încă un proiect de acest fel este necesar. De ce nu? Fiecare persoană are dreptul să ia după care să decidă ce face cu el”, a comentat magistratul referindu-se la ansamblul rezidenţial ce urmează să fie construit.

În declaraţia de avere pentru anul 2016, Dorel Musteaţă a mai indicat că familia sa deţine un apartament de 72 de metri pătraţi, cumpărat în 1997, dar şi o jumătate de casă în satul Palanca, raionul Ştefan Vodă, care i-a fost donată de către părinţi. Familia magistratului deţine în satele Palanca şi Slobozia mai multe terenuri agricole. 

Şi Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Vasile Alecsandri. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Am încercat să luăm legătura cu Ion Tutunaru, dar singurul număr de telefon mobil este închis de câteva zile. 

Asistenta judiciară Svetlana Negură de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, şi-a vândut apartamentul la aproape o lună după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de circa 49 de metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2015, ultima făcută publică pe site-ul Autorităţii Naţionale de Integritate, ea a indicat că a investit în apartament peste 17.000 de euro. Potrivit acelui document, Svetlana Negură nu mai deţinea o altă locuinţă.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI