De râs şi de plâns: Aprobarea noilor magistraţi, o farsă între CSM şi preşedinte

De râs şi de plâns: Aprobarea noilor magistraţi, o farsă între CSM şi preşedinte
Sursa: www.mold-street.com Foto: jurnal.md 27.04.2017 13:12
Aprobarea candidaţilor la funcţii responsabile în cadrul instanţelor de judecată în Republica Moldova poate servi drept sursă de inspiraţie pentru autorii de tragicomedie modernă. Cei zece magistraţi, care au fost respinşi anterior de şeful statului pentru a fi numiţi preşedinţi sau vicepreşedinţi ale instanţelor judecătoreşti create după optimizare, vor ajunge, cel mai probabil, în fotoliile râvnite.

Candidaţii au depus cereri pentru a fi numiţi repetat în funcţie şi dacă solicitările lor vor fi acceptate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), conform legii, preşedintele va fi obligat să dea undă verde demersurilor. Asta chiar dacă, anterior, Igor Dodon a dat de înţeles că judecătorii vizaţi ar avea probleme de integritate şi nu ar trebui să ajungă în funcţiile solicitate. Este vorba despre patru magistraţi propuşi pentru funcţia de preşedinte a instanţelor din Drochia, Străşeni, Criuleni şi Hânceşti şi şase magistraţi care urmau să ajungă vicepreşedinţi ai judecătoriilor Chişinău, Drochia, Soroca, Ungheni, Căuşeni şi Anenii Noi. Unii dintre ei au figurat şi în anchete jurnalistice, scrie Mold-Street.

Prefăcătorie - Dodon nu are încotro

În scrisoarea adresată CSM în ianuarie 2017, Dodon susţinea că a examinat candidaturile „prin prisma cerinţelor impuse magistraţilor de legislaţia Republicii Moldova şi ţinând cont de spiritul reformelor în sectorul justiţiei, care au drept scop recăpătarea încrederii societăţii în justiţie şi resimţirea efectelor pozitive aşteptate de la implementarea acestor reforme”. 

Preşedintele ţării a solicitat membrilor Consiliului să examineze suplimentar candidaţii prin prisma integrităţii şi a compatibilităţii cu funcţia publică la care râvnesc.  

Cei zece judecători care nu s-au bucurat de încrederea şefului statului au depus, la scurt timp, cereri privind propunerea repetată de numire în funcţia solicitată. Membrii CSM urmează să le examineze la una dintre următoarele şedinţe, împreună cu informaţiile preşedintelui Republicii Moldova şi notele informative ale Inspecţiei judiciare privitor la motivele respingerii celor vizaţi. Precum arată o practică frecventă în Republica Moldova, Consiliul poate obliga şeful statului să-i promoveze, totuşi, în funcţie, dacă îi propune repetat. 

Maxim Lebedinschi, cosilierul în domeniul juridic al oreşedintelui, susţine că şeful statului nu are încotro şi se va supune legislaţiei. „Legea este aşa cum este, la moment nu avem posibilitatea legală de a ne opune. Ca să modifici legislaţia, este nevoie de voinţa politică a majorităţii parlamentare. Problema este în voinţa CSM-ulu în general. Există cazuri când Consiliul, acum doi-trei ani, respingea candidaturile anumitor judecători, iar ulterior, tot ei, îi propun în anumite contexte, deja nu se ştie conform căror principii”, comentează juristul. 

Nadejda Hriprievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, susţine că jocul de ping-pong care se întâmplă de ani buni între CSM şi preşedinţie dăunează atât sistemului judiciar, cât şi întregii societăţi.

„Pe de o parte, CSM nu motivează suficient hotărârile prin care propune candidaţii pentru numire sau promovare, chiar dacă rezultatele obţinute de aceştia la evaluarea Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor nu sunt cele mai mari pentru concursul la care au participat şi chiar dacă mass-media independentă publică investigaţii care ridică dubii întemeiate cu privire la integritatea mai multor candidaţi. Ulterior, preşedintele se preface că vrea să promoveze doar candidaţii care merită, refuzând pe alţii, dar, iarăşi, nu motivează suficient acele refuzuri, deşi are acces cel puţin la materialele furnizate de SIS. 

La rândul său, CSM se ascunde sub paravanul ca nu are acces la materialele la care le are preşedintele şi propune repetat candidatul refuzat, fără a justifica de ce dubiile semnalate de preşedinte nu sunt luate în consideraţie. În rezultat, asistăm la numiri şi promovări asupra cărora planează dubii”, constată experta.

Potrivit ei, situaţia s-ar putea schimba doar dacă fiecare instituţie ar trata mai responsabil competenţele de numire şi promovare a judecătorilor, argumentând adecvat deciziile luate. 

Imperiul imobiliar al magistratului Oleg Melniciuc

Printre cei respinşi, dar cu şanse să fie aprobat se regăseşte Oleg Melniciuc, anterior preşedinte al Judecătoriei sectorului Râşcani al Capitalei, numit în funcţie din iunie 2013. Până atunci, el a fost vicepreşedinte al instanţei şi a fost promovat de fostul şef al statului, Nicolae Timofti, chiar dacă ultimul atrăgea atenţia că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. 

„În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitate de vicepreşedinte şi cea de înfăptuire a justiţiei în unele cauze civile sunt activităţi desfăşurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului şi de la Codul de etică al judecătorului, precum şi în condiţiile existenţei conflictului de interese”, motiva Timofti într-un document făcut public într-o anchetă comună a Centrului de Investigaţii Jurnalistice şi Ziarului de Gardă.  

Melniciuc a fost propus şefului statului pentru a fi promovat la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău. În calitate de şef al Judecătoriei sectorului Râşcani, magistratul a reuşit să aranjeze ca angajaţii instanţei să obţină apartamente la preţ redus într-un bloc din strada Hristo Botev a Capitalei, construit special în acest scop, pe un teren arendat de la municipalitate în schimbul sumei de peste două milioane de lei. 

Melniciuc însuşi a motivat necesitatea unui spaţiu locativ ca să-şi asigure cei trei copii minori cu locuinţă pe viitor, fapt scos la iveală într-o anchetă RISE Moldova la sfârşitul anului 2015. 

Potrivit declaraţiei de venit pentru 2015, magistratul deţine două case de locuit, una în raionul Drochia, iar alta într-un cartier de elită din sectorul Râşcani al capitalei, precum şi cinci terenuri, o construcţie accesorie şi una nelocativă.  

O altă anchetă publicată pe Anticoruptie.md demonstra că, în blocul destinat magistraţilor, s-au ales cu apartamente şi spaţii comerciale mama preşedintelui instanţei, Elena Melniciuc, dar şi câteva rude ale acestuia. 

Elena Melniciuc, în vârstă de 79 de ani, locuieşte în realitate în satul Mândâc, Drochia, dar deţine câteva spaţii nelocative în câteva blocuri de locuit din capitală, precum şi un teren de 5,6 ari pe str. Arheolog Ion Casian Suruceanu. Potrivit datelor de la Cadastru, în perioada 2008-2013 pământul a fost arendat de proprietarii unui hotel. 

La începutul lunii ianuarie, Procuratura Anticorupţie a pornit un proces penal privind acţiunile lui Melniciuc în cazul blocului construit pentru angajaţii Judecătoriei Râşcani, în urma unei sesizări pe care Ion Diacov, fostul procuror al municipiului Chişinău, a publicat-o pe Anticoruptie.md.  

Procurorii au decis însă neînceperea urmăririi penale, dar au sesizat Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) să verifice dacă în acest caz există un conflict de interese. Instituţia rămâne nefuncţională deocamdată. 

În investigaţia publicată anticoruptie.md se menţiona că şi preşedintele CSM, Victor Micu, s-a ales cu apartament în noul bloc locativ, fără ca să fi depus o cerere prealabilă.  Autoarea anchetei a sesizat CSM în privinţa unui eventual conflict de interese, mai ales că, atunci când Melniciuc a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău, Victor Micu nu s-a abţinut de la examinarea subiectului. 

„Au trimis sesizarea mea la Inspecţia Judiciară, ceea ce e greşit, pentru că Inspecţia se sesizează doar atunci când cazul vizează activitatea persoanei în calitate de judecător. Aici era vorba de altceva. Am contestat acest fapt, dar contestaţia a fost respinsă”, ne-a spus jurnalista Viorica Zaharia. 

Oleg Melniciuc, care a devenit magistrat în anul 2004, a judecat o serie de cauze aflându-se în conflict de interese, inclusiv un dosar în care figura o rudă de-a sa. Pe 7 aprilie 2009, el a fost printre magistraţii care au judecat în comisariatele de poliţie tinerii care au participat la protestele de atunci. Melniciuc a criticat în repetate rânduri reorganizarea sistemului judecătoresc, comparând proiectul cu o fantomă. 

La adunarea generală a judecătorilor din octombrie 2016, Melniciuc a candidat la funcţia de membru al Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. „Chiar dacă presa a încercat să facă din mine o persoană controversată, marea majoritate din voi mă cunoaşteţi, ştiţi aspiraţiile mele şi pentru ce pledez. În cazul în care veţi susţine candidatura mea, vă promit o activitate ireproşabilă în acest colegiu”, promitea atunci Melniciuc în faţa judecătorilor. Vladimir Belous, cu donaţii de mii de euro şi maşini „ieftine”

Belous activează la Judecătoria Soroca din anul 2000 şi urma să fie reconfirmat în funcţia de vicepreşedinte al instanţei, pe care o deţine din 2011. În 2015, el a trecut în declaraţie un venit de peste 190.000 de lei din salariu, 4.000 de euro primite drept donaţii şi alte 500 de euro şi 10.000 de lei primite în calitate de donaţii de persoane pe care le are la întreţinere.  

Vladimir Belous se numără printre judecătorii cu „lipici” la donaţii, declarând şi în anii precedenţi că a primit astfel mii de euro, fie el, fie membri ai familiei sale.  

Familia Belous este proprietară a unui teren intravilan şi a unei case de 145 de metri pătraţi, precum şi a trei maşini: două automobile de marcă Toyota, fabricate în anul 1996, şi pe care le-ar fi achiziţionat cu doar 3.000 de lei şi, respectiv, 5.000 de lei, şi o altă Toyota, din anul 2011, cumpărată cu 140.000 de lei. Referitor la autoturismul luat în 2008 cu doar 3.000 de lei, Belous a declarat pentru Moldova Curată că starea maşinii era proastă şi că a cheltuit sume suplimentare pentru renovare, pe care nu le-a trecut în declaraţia de avere. Totuşi, o maşină de aceeaşi marcă şi produsă în acelaşi an costă între 1.600 şi 3.000 de euro pe piaţa secundară.  

Maria Chiperi, judecătoarea salvată de sancţiune disciplinară

Vicepreşedinta Judecătoriei Anenii Noi, Maria Chiperi, s-a numărat printre magistraţii propuşi, în 2010, de CSM spre numire până la atingerea plafonului de vârstă şi respinşi de preşedintele de atunci Mihai Ghimpu. 

„S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcţia de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcţiei, precum şi în afara relaţiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiţia şi compromit onoarea şi demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătoreşti şi încalcă legislaţia, dând consultaţii verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu.  

Peste o lună, membrii CSM au venit cu un demers repetat, iar preşedintele  s-a văzut obligat să semneze decretul. În 2011, Maria Chiperi a fost promovată în funcţia de vicepreşedintă a Judecătoriei Anenii Noi. Ea şi-a păstrat funcţia şi în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti, iar odată cu optmizarea hărţii judecătoreşti, urma să fie reconfirmată pentru acelaşi fotoliu. 

În iulie 2012, ex-ministrul Justiţiei Oleg Efrim a dispus intentarea unei proceduri disciplinare în privinţa  Mariei Chiperi şi a Veronicăi Nichitenco. Ambele ar fi prejudiciat Primăria şi Consiliul orăşenesc Căuşeni cu 27.000 de euro după ce Chiperi a emis o hotărâre prin care obliga autorităţile locale s-o asigure cu locuinţă pe colega sa, Veronica Nichitenco. Ulterior, la demersul executorului judecătoresc, instanţa a schimbat modul şi ordinea de executare a hotărârii şi a dispus încasarea de la primărie şi consiliul orăşenesc a costului apartamentului în sumă de 27.000 de euro. Colegiul Disciplinar de pe lângă CSM a decis că magistrata nu este vinovată, respingând propunerea de a o sancţiona disciplinar.  

Pentru anul 2015, Maria Chiperi nu a declarat niciun teren, locuinţă sau alte proprietăţi, decât venitul de 144.513 lei din salariu şi 20.910 lei din înstrăinarea unui spaţiu de 29 de metri pătraţi.  

„Milionarul” Sergiu Osoianu

Sergiu Osoianu, numit preşedinte al Judecătoriei Străşeni în martie anul trecut, urmând să-şi păstreze fotoliul, este judecătorul căruia, în 2015, Primăria municipiului Chişinău i-a plătit peste un milion de lei în urma unui proces de judecată. Portalul Moldova Curată a relatat că, acum opt ani, Osoianu, pe atunci procuror, a cerut de la Primărie spaţiu locativ pentru familia sa, invocând o prevedere din Legea cu privire la procuratură, în vigoare atunci. Pentru că instituţia i-a respins cererea, el a acţionat-o în judecată şi în luna august 2008 a câştigat procesul. Municipalitatea nu a executat hotărârea instanţei, aşa că Sergiu Osoianu s-a adresat Oficiului de Executare Centru din municipiul Chişinău. 

Timp de câţiva ani, titlul executoriu a trecut de la un executor judecătoresc la altul.  

Aceeaşi publicaţie mai scria că, în 2014, Sergiu Osoianu a procurat un apartament la preţ preferenţial, după ce a solicitat CSM să fie inclus în lista de magistraţi care au nevoie de locuinţă în municipiul Chişinău. În acelaşi an, judecătorul a împrumutat jumătate de milion de lei, dintre care 270.000 de lei - de la o persoană fizică. Totuşi, în declaraţia de venit pentru 2015, judecătorul nu indică nicio locuinţă, ci doar un automobil de marcă Honda, fabricat în 2007 şi cumpărat în 2014.  

Mihail Macar, cu traiul în casa soacrei

Mihail Macar este la a doua experienţă de a fi respins de şeful statului. Anterior, Nicolae Timofti a refuzat să semneze decretul privind promovarea magistratului în funcţia de şef al Judecătoriei Hânceşti. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declaraţia sa de avere a unor proprietăţi ce aparţin membrilor familiei sale. 

Macar a obţinut totuşi fotoliul, în 2012, iar din iunie 2016 asigură interimatul funcţiei. Macar a fost şi judecător al Curţii Supreme de Justiţie, în anii 2007-2011. 

În declaraţia de venit pentru 2015, magistratul a indicat un salariu de 187.790 de lei şi un venit practic triplu al soţiei, care activează în calitate de notar - 595.725 de lei. La acestea se mai adaugă pensia şi un împrumut de 600.000 de lei. 

Cu toate acestea, Macar nu declară vreo locuinţă sau teren. Anul trecut, judecătorul preciza pentru Moldova Curată că stă împreună cu familia în casa soacrei sale, de aceea nu a declarat-o. Dar, în urma decesului acesteia, casa i-a fost lăsată drept moştenire şi o va indica în declaraţia pentru anul viitor.  

Lilia Ţurcan şi împrumutul de 1,7 milioane de lei pentru restaurantul fiicei

Împreună cu cererile magistraţilor respinşi în luna ianuarie, CSM ar urma s-o examineze şi pe cea de numire repetată în funcţie a Liliei Ţurcan la şefia Judecătoriei Edineţ, până acum preşedintă a Judecătoriei Donduşeni pe parcursul ultimilor opt ani. 

Despre ea, presa a scris că, în 2014, a luat pe numele său un credit de 1,7 milioane de lei pe care urmează să îl ramburseze în decursul a zece ani, cu o dobândă de 10%, destinat restaurantului fiicei sale. „Chiar şi dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14.000 de lei, adică salariul său mediu lunar”, precizau reporterii Moldova Curată. 

Solicitată de autori, Ţurcan s-a arătat indignată că este întrebată despre viaţa sa privată.  

Potrivit declaraţiei de venit, familia Ţurcan are o casă de locuit la Donduşeni, trei loturi de pământ, două automobile utilizate prin mandat şi încă un credit, de 50.000 de lei, contractat la fel în anul 2014.  

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI