Replicile au pornit de la faptul că un concurs atât de important precum cel de desemnare a şefului instanţei capitalei s-a desfăşurat doar cu un singur candidat.

Întrebarea mea este de ce doar unul? Un preşednte al instanţei municipiului Chişinău trebuia să fie, dar să nu uităm că la mement avem cinci vice-preşedinţi de instanţă, care în cazul dacă nu s-ar fi ales acuma putea ca cineva dintre aceştia cinci vice-preşedinţi să exercite atribuţiile de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, a spus Ion Guzun, consilier al Centrului de Resurse Juridice.
 
„Eu consider că e bine de plasat în funcţie o persoană, e bine de organizat şi finalizat concursul, iar dacă nu se isprăveşte tot Consiliul Superior al Magistraturii este în drept să-l destituie din funcţie. Atâta timp cât nu este persoana plasată în funcţie, orice interimar nu duce la capăt implementarea legii, a spus Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.  

Dacă eşti vice-preşedinte de instanţă asta înseamnă că ai anumite atribuţii. Faptul că nu este preşedinte e o chestie care ţine în cazul dat de CSM, a spus Ion Guzun, consilier al Centrului de Resurse Juridice.

Am anunţat primul concurs, am anunţat din nou crezând că vor fi alţi candidaţi de a accede la această funcţie. Alte persoane nu au dorit, nu au dorit să-şi spele în public rufele. O parte din judecători nu vor să fie în vizorul presei şi în vizorul societăţii civile, a spus Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.  
 
O intervenţie telefonică a avut şi fostul procuror-şef al capitalei. Ivan Diacov consideră că funcţia de preşedinte al Judecătoriei Chişinău nu ar merita multă atenţie.

Noi avem un sistem corupt şi dacă a venit Ţurcanu sau va veni altcineva nu se schimbă nimic, a spus Ivan Diacov fostul procuror-şef al capitalei.

În altă ordine de idei, experţii în drept au polemizat şi asupra situaţiei generale din justiţie. Punct de start a fost declaraţia membrului Consiliului Superior al Magistraturii Teodor Cârnaţ, care a spus că are încredere în sistem.

Sunt anumite cazuri de rezonanţă care sunt mediatizate şi anume în baza acestor cauze cetăţenii îşi fac opinia precum că sistemul este corupt. Dar cei care şi-au făcut opinia aceasta nu au fost niciodată în instanţa de judecată, a spus Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.  
 
Dar vedeţi că în aceste cazuri, cei care sunt favorizaţi sunt anume funcţionarii publici. De exemplu cazul Guma condamnat în România, dar de fapt eliberat de răspundere penală de justiţia moldovenească, cazul Basconlux, cazul Şor, care este liber, cazul miliardelor spălate”, a spus Ion Guzun.
 
Dumneavoastră sunteţi avocat de profesie, eu aş fi dorit ca atunci când cazurile sunt în derulare e bine ca să nu facem justiţie televizată, nu este conform codului etic al avocatului. Atâta timp cât este investigaţie şi noi nu avem o sentinţă definitivă prin care Şor a fost favorizat sau nefavorizat este prematur să vorbim”, a spus Teodor Cârnaţ.
 
Justiţia nu este o vacă sfântă, noi nu trebuie ca să aşteptăm ca el să fie achitat ca şi în cazul lui Guma şi noi să nu alertăm societatea despre fenomenele care se întâmplă, a spus Ion Guzun.

Ingerinţa care se face direct sau indirect asupra unui caz afectează independenţa şi imparţialitatea judecătorului”, a spus Teodor Cârnaţ.
 
Pe mine m-a afectat cu un furt de un milliard, în ţara asta trebuie să răspundă cineva”, a spus Ion Guzun.
 
S-a vorbit şi despre declaraţiile judecătorului Gheorghe Balan la cea mai recentă Adunare generală a Magistraţilor, care se întreba retoric de ce judecătorii au permis transformarea justiţiei într-o stână.

De menţionat că, potrivit celui mai recent raport al Departamentului de Stat al SUA cu privire la respectarea drepturilor omului, fenomenul corupţiei larg răspândite, în special în sectorul judiciar, dar şi în structurile de stat, rămâne cea mai gravă problemă pentru Republica Moldova.