„Süddeutsche Zeitung a estimat că în cadrul spălătoriei, în perioada 2010-2014, din Rusia spre UE au ajuns cel puţin 20,7 miliarde de dolari. Aceasta este suma care poate fi dovedită pe baza documentelor. Valoarea reală, scrie Guardian, citând anchetatori, se ridică la aproximativ 80 de miliarde de dolari”, comentează Der Spiegel.

Jurnaliştii au studiat aproximativ 70.000 de tranzacţii. Au fost utilizate companii paravan din Marea Britanie şi judecătorii acuzaţi de corupţie din Moldova. Banii au fost transferaţi în conturi deschise în Occident şi au fost cheltuiţi acolo pentru cumpărături de lux, pentru ceasuri Rolex, maşini de lux, haine scumpe, etc.

Precizăm că, în cazul Republicii Moldova, jurnaliştii de la RISE au descoperit că şase companii conectate la familia Shor au încasat bani din „Spălătoria rusească”. Informaţiile bancare arată că 22 de milioane de dolari au intrat în conturile ShorHolding în mai multe tranşe. Viramentele au fost făcute de firme fantomă din Marea Britanie şi Noua Zeelandă.

În 2012, Yana Gaydaychuk, fiica impresarei Jasminei, soţia lui Ilan Shor, a fondat la Chişinău societatea Agercom Grup SRL. Informaţiile obţinute de RISE demonstrează că această companie a primit în contul deschis la Moldindconbank 2,5 milioane de dolari. Banii au intrat pe 9 decembrie 2013, fiind viraţi de Westburn Enterprises Limited, o firmă fantomă din Marea Britanie, implicată în operaţiunea rusească de spălare a sumei de 22 de miliarde de dolari numită Laundromat.

Despre faptul că justiţia moldovenească este utilizată în „spălătoria rusească” Andrei Năstase a vorbit încă în 2013. Liderul Platformei Demnitate şi Adevăr a publicat un memoriu în care atenţiona opinia publică şi instituţiile internaţionale cu privire la faptul că un grup de magistraţi controversaţi acţionează la comandă politică, transformând ţara noastră într-un recipient de spălare a banilor mafiei autohtone şi internaţionale.

Potrivit lui Andrei Năstase, Republica Moldova a pierdut 540 de milioane de dolari doar din spălarea miliardelor. S-a întâmplat din cauza aprobării, în 2010, de către Parlament a proiectului de lege prin care a fost plafonată taxa de stat de la trei la sută din valoarea acţiunii la suma fixă de 25.000 de lei pentru persoane fizice şi 50.000 de lei pentru cele juridice. Andrei Năstase spune că documentul a fost elaborat şi propus de fostul deputat Alexandru Tănase, care este în prezent preşedinte al Curţii Constituţionale.