Judecători cu apartamente de pomană: Unii magistraţi au părăsit sistemul la scurt timp după ce s-au pricopsit cu locuinţe gratuite în capitală

Judecători cu apartamente de pomană: Unii magistraţi au părăsit sistemul la scurt timp după ce s-au pricopsit cu locuinţe gratuite în capitală
Sursa: www.moldovacurata.md Foto: jurnal.md 24.12.2017 16:13
Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chişinău au fost alocate peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuinţe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacţii de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar şi de bani, sunt şi magistraţi. Unii, deşi au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chişinău, s-au îmbogăţit între timp şi cu alte locuinţe: unele achiziţionate la preţuri preferenţiale, alte - cumpărate la preţ de piaţă, se arată într-un investigaţie publicată de Moldova Curată. Sunt şi judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt timp după ce s-au pricopsit cu apartamente gratuite în capitală.

Acum cinci ani, în luna decembrie 2012, Nina Arabadji, actuala judecătoare la Judecătoria Chişinău (sediul Râşcani), a primit un apartament cu două camere, de peste 70 de metri pătraţi, într-un bloc de pe strada Alba Iulia din municipiul Chişinău. La momentul solicitării, familia Ninei Arabadji era formată din două persoane: judecătoarea şi fiica sa. Locuinţa i-a fost acordată în baza unei hotărâri din anul 2004 a Judecătoriei sectorului Centru, pe care Consiliul Municipal Chişinău s-a văzut nevoit să o execute. Instanţa obligase municipalitatea să-i ofere Ninei Arabadji condiţii de trai îmbunătăţite.Peste doi ani, după ce judecătoarea a intrat în posesia apartamentului din sectorul Buiucani, în declaraţia sa de avere şi interese personale pentru anul 2016, apare încă un apartament, cu o suprafaţă de peste 56 m.p, cu valoarea cadastrală de peste 357 de mii de lei.

Peste un an de când s-a căpătuit cu apartamentul de la Buiucani, numele judecătoarei Nina Arabadji se găseşte în lista magistraţilor de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani care au beneficiat de apartamente achiziţionate la preţ preferenţial. Noul imobil are 82 de m.p şi se află în sectorul Botanica al capitalei.


Imobilul a fost cumpărat cu suma de peste 29 520 de mii de euro, adică cu 360 de euro m.p, de două ori mai mic decât preţul de pe piaţa primară a imobilelor. 

Întreaga sumă a fost contractată cu doi ani în urmă, iar în acest an trebuia să stingă datoria. În declaraţia de avere pentru anul trecut, magistrata mai indică o datorie de peste 400 de mii de lei, care urmează să fie achitată până în anul 2023.

Trei apartamente în cinci ani: unul gratuit, altul la preţ preferenţial

Aşadar, în doar cinci ani, magistrata Nina Arabadji a beneficiat de trei apartamente: unul oferit de municipalitate cu titlu gratuit, altul la preţ preferenţial, iar al treilea la preţ de piaţă. Am solicitat opinia magistratei prin intermediul serviciului de presă al Judecătoriei Chişinău. Aceasta a fost întrebată dacă apartamentul de pe strada Albă Iulia din Chişinău este în posesia ei sau în folosinţă. De asemenea, judecătoarea Arabadji a mai fost întrebată din ce surse îşi va stinge datoriile indicate în declaraţia de avere, dacă termenul scadenţei este de doar doi ani. La aceste întrebări nu au fost oferite răspunsuri exacte, ci evazive, făcând trimitere la Legea cu privire la declararea averilor şi intereselor personale, dar şi a celei cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Judecătorul Iovu – cu apartament gratuit în bloc nou

Tot în sectorul Buiucani al capitalei se află şi apartamentul magistratului de la Curtea de Apel Chişinău, Gheorghe Iovu, de asemenea dat în mod gratuit de către Consiliul Municipal Chişinău (CMC). Apartamentul se află pe strada Şoseaua Balcani din capitală şi are o suprafaţă de 72 de m.p. Astfel, CMC a executat Hotărârea Curţii de Apel Chişinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în capitală.Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soţia acestuia.

Aşadar în prezent, familia magistratului Gheorghe Iovu are două apartamente: unul primit de la CMC şi altul obţinut prin donaţie de către soţia acestuia.

Întrebat dacă apartamentul oferit gratuit de municipalitate este în proprietate sau folosinţă, magistratul a răspuns că în declaraţia de avere este menţionat acest lucru, de aceea se abţine de la comentarii.

În declaraţia de avere şi interese personale pentru anul trecut, magistratul indică un bun imobil nefinalizat, dar şi un autoturism de model Volvo XC 90, achiziţionat acum şase ani, cu suma de peste 208 mii de lei. Magistratul şi-a cumpărat maşina în anul când i-a fost repartizat apartamentul de către CMC.

Valentin Ilaşco, vecin cu Gheorghe Iovu

În acelaşi bloc nou este şi apartamentul fostului magistrat Valentin Ilaşco, care de asemenea s-a ales cu o locuinţă repartizată de Primărie. Blocul nou este împrejmuit cu un gard de fier, ca în curte să nu intre străini. În faţă, la intrare, a fost amenajat un pom de Crăciun, iar la scara blocului fâlfâie drapelul Republicii Moldova. Apartamentul cu suprafaţa de peste 80 de metri pătraţi a fost repartizat, printr-o dispoziţie, în luna decembrie 2011, însă judecătorul a intrat în posesia lui cu un an mai târziu.



Fostul magistrat a cerut locuinţă gratuită din partea municipalităţii chiar dacă la acea vreme avea un alt apartament de peste 80 de m.p. După ce a obţinut locuinţa, Valentin Ilaşco a plecat din sistemul judecătoresc. Printr-un Decret datat din februarie 2013, acesta a fost eliberat din funcţia de judecător al Judecătoriei Râşcani din capitală. Peste un an, în aprilie 2014, Valentin Ilaşco a obţinut licenţă de avocat.Întrebat de ce a mai solicitat apartament gratuit dacă la acea vreme avea deja locuinţă, magistratul nu a vrut să răspundă, menţionând doar că şi în prezent are imobilul în posesie, dar nu în folosinţă. ”Deja sunt prea multe întrebări”, a răspuns scurt fostul magistrat.

Judecătorul Igor Mânăscurtă - cu apartament la preţ preferenţial

Aşteaptă să primească apartament gratuit şi un alt magistrat de la CA Chişinău. Este vorba despre Igor Mânăscurtă. Prin Decizia din 2003 a Tribunalului Chişinău, municipalitatea era obligată să-i ofere acestuia locuinţă. Până municipalitatea s-a gândit dacă să-i ofere sau nu magistratului apartament gratuit, judecătorul Mânăscurtă a beneficiat de o locuinţă la preţ preferenţial, semnând cu trei ani în urmă un contract de investiţii în sumă de peste 31 500 de mii de euro, datorie pe care s-a angajat să o achite în doar doi ani.

I-am solicitat în scris opinia magistratului şi l-am întrebat dacă va mai insista să i se ofere apartament gratuit din partea municipalităţii, de vreme ce are deja un alt apartament procurat la preţ preferenţial. Iniţial judecătorul nu a răspuns, însă prin intermediul grefierei sale a menţionat că nu comentează nimic.

Ulterior acesta a trimis explicaţii, motivându-şi necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de trai. Magistratul a explicat că apartamentul care i s-a dat nu corespunde normelor care erau în vigoare la data emiterii deciziei, adică 75 m.p (suprafaţa locuibilă), dar mai puţin.

Tranzacţie de împăcare – neexecutată

A aşteptat apartament şi fostul magistrat Mihail Buruian. Chiar dacă există o decizie de judecată prin care municipalitatea este obligată să-i ofere apartament gratuit, acesta nu a mai beneficiat de imobil, deoarece a plecat din sistem. În prezent Mihail Buruian este avocat. El ne-a spus că încheiase şi o tranzacţie de împăcare, însă banii nu au mai fost transferaţi pe contul său, iar la scurt timp a părăsit sistemul judecătoresc.

Primăria nu cunoaşte numele judecătorilor, poliţiştilor şi procurorilor care au beneficiat de apartamente gratuite

Pe parcursul mai multor ani, de apartamente gratuite au beneficiat judecători, dar şi zeci de procurori şi poliţişti. Am solicitat Direcţiei Generale Locativ-Comunale şi Amenajare (DGLCA) din cadrul Primăriei municipiului Chişinău să ne spună câţi judecători, procurori, dar şi poliţişti au obţinut apartamente gratuite. Direcţia ne-a răspuns că nu ţine o astfel de evidenţă. ”Aducem la cunoştinţa D-voastră că, DGLCA nu dispune de o evidenţă a informaţiei în perioada 2000-2016 referitoare la asigurarea cu spaţiul locativ în baza dispoziţiilor primarului general al municipiului Chişinău/viceprimarului municipiului Chişinău, deciziilor CMC, conform categoriilor şi clasificării specificate în interpelarea D-voastră, şi anume lista persoanelor care au primit locuinţe, conform Legii cu privire la poliţie, Legii cu privire la judecători şi Legii cu privire la procuratură”, este menţionat în răspunsul oferit de DGLCA.

60 de milioane de lei pentru tranzacţii de împăcare

Pe parcursul mai multor ani, Primăria municipiului Chişinău a oferit mai multor beneficiari sute de mii de lei în schimbul apartamentelor, bani oferiţi în cele mai dese cazuri prin tranzacţii de împăcare.



De o astfel de tranzacţie a beneficiat şi magistratul Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni. Acum doi ani, printr-o tranzacţie de împăcare, i-a fost transferat pe contul său peste un milion de lei, bani oferiţi în schimbul unui apartament cu două camere, ce ar valora pe piaţa imobiliară circa 50 de mii de euro.

Răspuns DGLCA: ”Numele beneficiarilor de bani publici în schimbul tranzacţiilor de împăcare ar conţine date cu caracter personal”

Într-un răspuns semnat de Igor Munteanu, şeful adjunct al DGLCA, se spune că instituţia nu ne va oferi numele persoanelor care au primit bani în cadrul tranzacţiilor de împăcare, invocându-se în răspuns că aceste informaţii ar conţine date cu carcater persoanl. ”Vă comunicăm faptul că oferirea D-voastră a datelor privind beneficiarii tranzacţiilor de împăcare încheiate, în baza cărora s-au executat hotărârile judecătoreşti irevocabile privind asigurarea cu spaţiu locativ cu transferarea sumelor de bani din bugetul municipal executorului judecătoresc conţine date cu caracter personal… Accesul la informaţia cu caracter personal se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, conform căreia, protejarea vieţii private a persoanei include dreptul la consimţământul persoanei ale cărei interese sunt atinse în procesul de divulgare a informaţiei cu caracter personal”, se spune în răspunsul DGLCA. 

127 de milioane de lei în cinci ani

În acelaşi răspuns, Direcţia a mai precizat că pe parcursul a cinci ani, din bugetul municipal au fost alocate peste 67 de milioane de lei pentru alocaţii destinate executării documentelor judecătoreşti acordate DGLCA în anii 2012-2017, iar peste 60 de milioane au fost oferite în urma tranzacţiilor de împăcare în schimbul spaţiilor locative.



Din acest motiv, primarul suspendat Dorin Chirtoacă este acuzat că ar fi prejudiciat bugetul municipal cu zeci de milioane de lei, deoarece, fără decizia CMC ar fi dat bani în loc de apartamente persoanelor care aveau o hotărâre definitivă în acest sens.

Anterior însă edilul suspendat a declarat că acest dosar ar fi fabricat şi că el doar a executat deciziile judecătoreşti. „Există un singur cont al municipiului. Nu există contul Consiliului şi al Primăriei. Având în vedere că nu ai cum să dai apartamente, pentru că ele nu-s. Nu le are primăria, ele toate au fost privatizate, s-a procedat la acordarea unor compensaţii băneşti”, declara anterior primarul general al capitalei.

Apartamentele au fost date în posesia beneficiarilor, dar nu în folosinţă

Într-adevăr, până în anul 2010, Legea cu privire la judecători, Legea cu privire la procuratură şi Legea cu privire la poliţie prevedeau ca autorităţile publice locale să ofere apartamente gratuite judecătorilor, procurorilor şi poliţiştilor. Aceste prevederi însă au fost abrogate, iar apartamentele au fost date în posesia beneficiarilor, dar nu în folosinţă.

În opinia Liliei Ioniţa, expertă anticorupţie la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, legea reglementa ca beneficiarii să devină proprietarii apartamentelor: ”Problema e că legea noastră prevedea pentru ei această garanţie până în anul 2010: adică să li se ofere gratuit. Legea nu prevedea că aceste locuinţe au statut de locuinţă de serviciu şi că ei ar beneficia de ele doar pe perioada mandatului. Aşa a fost legea. Or, spaţiul locativ se împarte în mai multe categorii, cum ar fi: proprietate privată sau ”de serviciu”. Se pare că judecătorii, poliţiştii şi procurorii au beneficiat de aceste locuinţe, le-au obţinut în proprietate privată şi au făcut ce au vrut cu ele. Aşa a fost legea”, a specificat experta.Întrebată dacă odată ce au alte apartamente, beneficiarii ar putea returna bunurile imobile în proprietatea municipalităţii, experta crede că nimeni nu ar recurge la acest gest. ”Iarăşi, vechea dilemă: ce prevalează moralitatea sau legalitatea? Ei pot să invoce că au muncit mult până a obţine aceste locuinţe, le au în proprietate privată. Că au plecat din sistem, de, aşa a fost să fie. Dar nu cred că va returna cineva”, spune Lilia Ioniţa.

În Slovacia, un politician s-a dezis de apartamentul obţinut în mod gratuit sub presiunea mass-media

Dacă în Republica Moldova nici un judecător nu se încumetă să returneze apartamentele obţinute gratuit odată ce şi-au cumpărat alte imobile, o altă situaţie este în Slovacia.

Jurnalista de investigaţie Monika Todova din Slovacia a relatat prin anii 2000 despre cazul în care politicianul slovac Ján Figeľ, fostul Comisar European pentru Educaţie, Instruire, Cultură şi Tineret a beneficiat de un apartament gratuit, oferit în mod netransparent de către municipalitatea din Bratislava. ”Era o practică înrădăcinată de mai mulţi ani când actori, funcţionari municipali, dar şi politicieni au beneficiat de apartamente gratuite. După ce am relatat în investigaţie că Ján Figeľ a beneficiat de un apartament luxos de peste 150 de metri pătraţi, politicianul s-a dezis de imobil, doar pentru a nu-şi păta reputaţia, iar apartamentul cu patru camere a fost donat unei familii în care sunt persoane cu dizabilităţi”, a menţionat jurnalista.
Ján Figeľ a renunţat la apartamentul primit gratuit din cauza presiunii mediatice.L-am întrebat pe politicianul slovac dacă este corect ca judecătorii să beneficieze de apartamente gratuite de la stat. Ne-a răspuns că aceste beneficii pot afecta integritatea magistraţilor, dar şi actul justiţiei. ”În acest caz, nu este în regulă. Autorităţile publice ar trebui să acţioneze în interes public, dar nu în interes privat. Această metodă creează posibilităţi de luare a deciziilor speculative şi de corupţie. Justiţia eficientă şi protecţia legalităţii sunt esenţiale pentru aplicarea corectitudinii. Este important ca alocarea de locuinţe sau alte beneficii pentru funcţionarii publici să fie transparentă şi justificată de interesul public. Astfel va fi consolidată performanţa serviciului pentru public, dar şi încrederea oamenilor”, a mai specificat politicianul.

Ján Figeľ a precizat că a donat apartamentul obţinut gratuit ca urmare a presiunii mediatice intense la acest subiect.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI