Comisia Juridică  a propus votarea documentului în două lecturi, întrucât la 22 decembrie proiectul risca să devină nul, aflându-se în procedură legislativă deja de un an.

Potrivit proiectului propus de Ministerul Justiţiei, mandatul judecătorilor CC aflaţi în exerciţiul funcţiei urma să fie prelungit cu trei ani. Totodată, Curtea Constituţională urma să aibă încă un magistrat care trebuia numit de şeful statului. În prezent, Curtea are şase judecători: doi numiţi de Parlament, doi – de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Secretarul de Stat de la Ministerul Justiţiei, Nicolae Eşanu, care e prezentat proiectul de la tribuna Parlamentului, nu a putut răspunde la întrebarea deputaţilor privind cheltuielile suportate pentru un al şaptelea judecător al Curţii.

„Nu pot să vă prezint suma, dar ne va costa, pentru că este necesară plata remunerării, inclusiv personalul suplimentar al Curţii. Considerăm că efectul pozitiv al activităţii Curţii va justifica cheltuielile care nu sunt atât de impunătoare”, a spus Eşanu.

Potrivit deputatul PLDM Grigore Cobzac, bugetul Curţii Constituţionale pentru 2018 a fost majorat cu 2,5 milioane de lei, iar anume această sumă ar reprezenta şi costul reformei. Informaţia a fost negată de oficialul de la Justiţie.

„Vă spun eu care este costul acestei reforme. Bugetul Curţii pentru 2018 este majorat cu 2,5 milioane de lei. În condiţiile când alte modificări ce ţin de cheltuieli la CC nu sunt, suntem în drept să considerăm că cele 2,5 milioane de lei sunt pentru asigurarea condiţiilor de lucru al celui de-al şaptelea membru al CC”, a spus Cobzac.

„Categoric nu există nicio legătură dintre acest proiect şi bugetul aprobat pentru Curte. Acest proiect a venit acum un an. La momentul elaborării bugetului de stat nu există niciun document prin care cineva să aloce bugetul pentru majorarea numărului de judecători”, a menţionat Eşanu.

În nota informativă a proiectului se precizează că pentru salarizarea unui judecător la CC este necesar un fond de peste 300 de mii de lei.

Unii legislatorii spun că nu înţeles necesitatea majorării numărului de judecători la Curtea Constituţională. „Până acum, magistraţii CC erau numiţi de cele trei puteri: legislativă, executivă şi judecătorească. Preşedintele nu face parte din nicio putere. Care a fost necesitatea acestei formule, să se acorde şi preşedintelui acest drept? Sau dacă îi dăm ceva, să-i dăm aceleaşi competenţe, de ce numai unul? Care a fost necesitatea, pentru că nu cunosc cazuri când s-a blocat activitatea Curţii”, a menţionat deputatul PL, Ion Casian.

„Legea stipulează că în cazul de paritate de voturi se prezumă legea că este constituţională. Pentru justiţiabili rămâne un semn de întrebare, pentru că nu există un vot majoritar. Pornind de la prezumţia că urmează să fie extinsă activitatea Curţii, grupul de lucru au acceptat că este necesar de majorat număr de judecători, inclusiv prin faptul că se soluţionează cauza. Este un subiect în care nu vom ajunge niciodată la unanimitate de păreri”, a explicat Nicolae Eşanu.

O altă prevedere a proiectului se referea la examinarea excepţiilor de neconstituţionalitate. Sintagma „Curtea Supremă de Justiţie”, a fost substituită cu „instanţele judecătoreşti” care pot solicita ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate.