„Cel mai îngrijorător aspect din acest proiect de lege este conţinutul acestuia care în mare parte nu corespunde scopului declarat. S-a declarat că ar fi un proiect ce ar îmbunătăţi activitatea mediului de afaceri. De fapt, proiectul a propus câteva intervenţii periculoase în dreptul penal şi a schimbat competenţa organelor care sunt responsabile de urmărirea penală a unei serii de infracţiuni. Aceste modificări nu se leagă cu scopul pe care l-a anunţat Ministerul Justiţiei. O să dau un exemplu simplu. Iniţial proiectul de lege prevedea eliberarea de răspundere penală pentru un şir de infracţiuni dacă au fost comise pentru prima dată. Printre aceste infracţiuni sunt, de exemplu, poluarea aerului, a solului, utilizarea abuzivă a informaţiilor privilegiate pe piaţa valorilor mobiliare etc”, a mai declarat expertul în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

Vorbind despre scopul iniţiativei, Nadejda Hriptievschi a afirmat că proiectul urmăreşte protejarea intereselor personale a unor persoane care comit astfel de infracţiuni.

„Această expertiză o dă o instituţie publică anticorupţie. Deşi avem o astfel de expertiză, s-a insistat până în ultimul moment să se promoveze acest proiect. În afară de ceea ce am zis, proiectul reduce pedeapsa pentru o serie de infracţiuni economice. Asta înseamnă că ele devin infracţiuni mai uşoare şi pentru o serie de infracţiuni nu vor mai putea fi utilizate o serie de măsuri speciale de investigaţie. Pentru infracţiunile legate de sistemul bancar, de titluri, acţiuni etc. este foarte important să poţi utiliza măsurile speciale pentru că vorbim de infracţiuni destul de complicate pe care nu le poţi altfel investiga calitativ”, a explicat experta.

În context, directorul de programe la Centrul de Resurse Juridice spune că „autorităţile au păstrat în proiect creşterea pragului pentru aplicarea arestului doar de la cinci ani. Asta înseamnă că pentru o serie de infracţiuni nu va putea fi aplicat arestul chiar dacă persoana prezintă pericol să se eschiveze, să influenţeze martorii etc. Nu aşa combaţi aresturile abuzive”.

„De asemenea rămân aceleaşi probleme pe care le-am evidenţiat cu privire la competenţa instituţiilor. Prin acest proiect se dau în competenţa Procuraturii o serie de infracţiuni pentru a fi urmărite penal. Asta înseamnă că va creşte substanţial volumul de lucru a Procuraturii, dar nu se face nici o analiză cu privire la impact, vor avea suficiente persoane sau nu, ce facem cu ofiţerii de urmărire penală pe care îi avem în cadrul MAI”, a conchis Nadejda Hriptievschi.