Adunarea generală a judecătorilor se va desfăşura pe 20 octombrie. Printre cei care s-au înscris în cursă îi regăsim pe actualul şef al CSM, Victor Micu, propus de Curtea Supremă de Justiţie. Şi candidatura lui Petru Moraru este din partea CSJ. Iar Nina Cernat, actualul membru al Consiliului, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, sunt candidaţii Curţilor de Apel din ţară. Din partea primelor instanţe au fost recomandaţi Anatolie Galben şi Dorel Musteaţă, ambii de la Judecătoria Chişinău, Musteaţă fiind în prezent membru CSM. Singurii care nu au fost propuşi de către colective şi şi-au depus personal dosarele sunt Viorica Puica şi Gheorghe Balan, de asemenea de la Judecătoria Chişinău. Totodată, pentru două locuri vacante de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii s-au înscris Luiza Gafton de la CSJ, Anatolie Pahopol şi Sergiu Furdui de la Curtea de Apel Chişinău, precum şi Gheorghe Balan de la Judecătoria Chişinău.
Unii dintre aspiranţii la funcţia de membru al CSM sunt cunoscuţi opiniei publice, alţii mai puţin. De exemplu, Victor Micu este preşedintele Consiliului, iar în acest a fost avansat în funcţie, tot de către colegii din CSM, de la judecător al primei instanţe la judecător al Curţii Supreme de Justiţie. De altfel, candidatura sa este propusă tocmai de CSJ. Nu a activat însă deocamdată acolo şi a ales să candideze repetat pentru un mandat în CSM. Victor Micu a exercitat anterior funcţia de preşedinte al fostei Judecătorii a sectorului Râşcani al capitalei. El este cel care în urma violenţelor din aprilie 2009, atunci când era şef de instanţă, a emis o încheiere în baza căreia judecătorii din sectorul Râşcani s-au deplasat în comisariatul de poliţie pentru a examina dosarele tinerilor protestatari. Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, Micu deţine un apartament din 2009 şi conduce din 2011 un Volvo. Despre colegul său de la Curtea Supremă de Justiţie, Petru Moraru, presa a scris că a făcut parte din completul de judecată care i-a achitat în dosarul "7 aprilie" pe fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc şi pe fostul comisar al municipiului Chişinău Vladimir Botnari. În declaraţia de avere, judecătorul Petru Moraru indică o casă nefinisată, de 300 de metri pătraţi, un imobil dobândit în 2007, un apartament obţinut în 2014 şi patru spaţii de birouri, cu o suprafaţă totală de 182 de metri pătraţi. Moraru mai declară patru automobile: un Moskvici, fabricat în 1997 şi primit cadou de la unul dintre preşedinţii Republicii Moldova, un Mercedes deţinut prin comodat şi o Mazda în leasing.
Să trecem la candidaţii de la Curţile de Apel. Nina Cernat, care aspiră la al doilea mandat în CSM, a fost implicată în mai multe scandaluri mediatice. În 2012, ziarul „Adevărul” a publicat o anchetă în care dezvăluia că judecătoarea locuieşte într-un imobil de lux, amplasat în cartierul numit „Oraşul Poveştilor” din capitală, trecut pe numele soacrei sale, o pensionară de peste 80 de ani. Numele ei s-a regăsit şi în lista judecătorilor responsabili de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Cernat nu indică niciun autoturism în declaraţia pe venit. Cât despre preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş, care este şi membru în Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor, structură subordonată CSM, portalul Moldova Curată a scris că locuieşte într-un apartament pe care nu l-a declarat. Atunci Gheorghieş a spus că închiriază locuinţa oferită de Consiliul Municipal Bălţi şi că urmează să o privatizeze. În declaraţia de avere a judecătorului este trecută o casă dobândită în 2011, dar nicio maşină. Curios este faptul că deşi acum aspiră la un mandat în CSM, la sfârşitul anului 2016, Gheorghieş şi-a prezentat cererea de demisie din sistem, după care s-a răzgândit.
Iar din partea primelor instanţe sunt patru candidaţi. Anatolie Galben, judecător la sediul Râşcani al instanţei capitalei, este şi membru în Colegiul disciplinar, subordonat CSM-ului. Pe Galben presa l-a supranumit "judecătorul din iad" pentru faptul că în timpul evenimentelor din aprilie 2009 a judecat tineri, contrar legii, în comisariatele de poliţie. În 2015, fostul preşedinte al Republicii Moldova Nicolae Timofti a refuzat să îl reconfirme în funcţia de judecător, motivând că, în examinarea mai multor dosare, Anatolie Galben nu a dat dovadă de imparţialitate şi nu a respectat Codul de Etică. Consiliul Superior al Magistraturii l-a propus însă repetat pentru reconfirmare şi astfel i-a salvat cariera. În declaraţia de avere, judecătorul nu indică nicio locuinţă, dar menţionează că deţine din 2012 un Mercedes.
Un alt candidat, Dorel Musteaţă, cândva preşedinte al fostei Judecătorii Anenii Noi, îşi doreşte un al doilea mandat în CSM. În declaraţia de avere a trecut două apartamente, o casă şi un automobil Mazda.
Cât priveşte magistratul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chişinău, el este cunoscut opiniei publice pentru viziunile sale critice faţă de sistem. La cea mai recentă adunare a judecătorilor, care a avut loc în martie, Gheorghe Balan le-a reproşat colegilor săi că au lăsat ca justiţia să alunece nemilos în mâinile politicienilor. Balan, care are o experienţă de 21 de ani, a candidat anterior atât pentru un mandat în CSM, dar şi pentru promovare în carieră, dar niciodată nu a acumulat numărul necesar de voturi. Are un apartament din 2001 şi o maşină marca Mazda. Şi Viorica Puica, tot de la Judecătoria Chişinău, sectorul Botanica, este cunoscută pentru atitudinea critică faţă de neregulile din sistem. Având o experienţă de 15 ani, ea a candidat în repetate rânduri pentru promovare, niciodată nu era susţinută însă prin vot. Puica declară un apartament din 2004 şi un automobil marca Nissan, dobândit în 2008.
Lista finală a candidaţilor va fi publicată de Consiliul Superior al Magistraturii cu trei zile înainte de adunare şi va rămâne aceeaşi în cazul în care niciunul dintre judecători nu se va răzgândi.
CSM are 12 membri, dintre care trei sunt din oficiu. Este vorba despre ministrul Justiţiei, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi procurorul general. Trei membri urmează să fie aleşi de Parlament din rândul profesorilor universitari.
Jurnal.md
