„Alegerile din CSM, cel puţin din perspectiva exerciţiului de alegere, nu au avut loc. Noi am avut un număr de candidaţi egal cu numărul de locuri şi e complicat să numeşti asta alegeri. Fără ca să discut personalitatea oricăruia dintre membrii care au fost recent ales îmi pun întrebarea atunci când noi avem alegeri, ar trebui să avem o campanie, să prezentăm programele de activitate”, a spus Iulian Rusu, expert Institutul de politici şi reforme europene.

„În măsura în care nu se va interveni asupra modului de numire a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie astfel încât aceştia să nu fie numiţi în final de către Parlament şi astfel încât fiecare judecător în parte care are o ambiţie absolut normală să crească în sistem să nu perceapă politicul ca un element definitoriu în cariera sa, atât timp lucrurile, după mine, nu au cum să se schimbe. La general, sectorul justiţiei ar putea să rămână dacă nu obedient, loial. Pornind de la acest moment şi componenţa CSM-ului de fiecare dată am criticat pentru simplul motiv dacă luăm cum sunt numite şi aceste persoane vedem că jumătate din acestea de fapt depind de politic, a declarat Mariana Kalughin”, expert Centrul de prevenire a corupţiei.

„Sistemul judecătoresc nu aparţine numai judecătorilor. Sistemul judecătoresc este la serviciul cetăţeanului. Este un serviciu. Prin urmare, pe de o parte - judecătorii şi pe de altă parte, cetăţenii. Coincide ceea ce vor cetăţenii şi ceea ce vor judecătorii? Nici pe departe. Rămânând aproape în aceeaşi componenţă, Consiliul Superior al Magistraturii eu cred că a ratat o şansă reală”, a punctat Pavel Midrigan, fost procuror.
 
„Rezultatele acestor alegeri denotă de fapt că sistemul judecătoresc este controlat politic sau influenţat politic. Există o frică în mediul judecătoresc pentru că până la urmă aceşti noi candidaţi, noi-vechi candidaţi au fost aleşi de breasla judecătorească. Deci, dacă ei i-au ales în acest fel şi dacă au fost puţini care să concureze pentru aceste şase mandate asta tot spune foarte mult: că există frică în mediul judecătoresc, că judecătorii nu sunt suficient de independenţi, că nu avem o reformă dusă la capăt, că nu există o transparenţă în sistemul judecătoresc”, a declarat Cornelia Cozonac, directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

„Însuşi exerciţiul alegerilor atrage atenţia asupra unor probleme grave de sistem cum ar fi faptul că nu avem claritate pe criteriile de numire şi de promovare a judecătorilor”, a spus Iulian Rusu.

„Faptul că aceşti candidaţi în mare parte au probleme de integritate mi se pare mult mai grav. Unii membri au fost vizaţi încă în evenimentele din 7 aprilie, judecătorul Galben care a judecat tinerii torturaţi în inspectoratele de poliţie”, a declarat Cornelia Cozonac .

„E grav că astfel de oameni candidează şi nu înţeleg că chiar dacă nu li s-a reproşat ilegalitate în sensul să spunem aşa clar al cuvântului, nu au fost urmăriţi, deci oricum în momentul în care tu ai după tine astfel de lucruri trebuie să te ţii în umbră”, a declarat Mariana Kalughin.

„Unii din aceşti judecători au fost vizaţi în rapoartele Comisiei naţionale de integritate pentru că nu şi-au declarat averea, alţi judecători au fost vizaţi în investigaţiile noastre jurnalistice la fel pentru cazuri legate de avere - Nina Cernat. În cazul lui Micu la fel se trag un şir de lucruri nu tocmai curate de pe când lucra în Judecătoria Râşcani. În cazul aproape la toţi există anumite probleme de integritate mai mare sau mai mici şi asta e o problemă că sistemul judecătoresc nu promovează profesionişti oneşti, cu imaginea nepătată ori dacă promovăm astfel de candidaţi şirul de probleme va continua şi în viitor”, a spus Cornelia Cozonac .

„Şi-a făcut lucrul acest CNI chiar şi faţă de judecători? S-a mimat în unele cazuri. Da, s-a mai vehiculat ceva în presă şi cu asta s-a terminat. La noi se poate ca o mână să spele pe altă mână. Puterea îi aranjează astfel de persoane fiindcă puterea apelează din când în când la astfel de persoane şi iată că într-adevăr este dominat de politic. Cine acum îl ţine de mână pe un judecător sau altul să voteze pentru o candidatură sau alta? Nimeni! Numai frica în sine în oase ca nu cumva cineva va vedea cum eu am votat şi cuiva nu îi va plăcea. Însuşi sistemul este într-o stare care nu doreşte aceste schimbări”, a punctat Pavel Midrigan.

„Altă problemă că din momentul în care sunt foarte dependenţi de politic atunci este riscul ca sistemul să se inhibeze şi pentru a se autoconserva avem ceea ce avem. Deci, candidează în fond persoanele care previzibil susţin mai departe şi sunt alese şi apoi numite pentru că sunt într-o foarte mare măsură loială faţă de politic şi invers, persoanele care sunt mai active. Au o altă opinie, eventual au şi opinie critică asupra sistemului nu trec acest prag”, a declarat Mariana Kalughin.

„La moment de fapt se fac pregătirile pentru 2018 pentru că vor veni alegeri, pentru că este nevoie de un sistem judecătoresc care să judece diferite cauze când se doreşte venirea în forţă a unui partid care să stea pentru mult timp”, a spus Cornelia Cozonac .

„Noi avem alegeri secrete la această adunare. Există dreptul oricărui judecător să candideze şi acume apare întrebarea din ce cauză ei nu o fac. În România a fost fix aceeaşi situaţie până când s-a rupt gheaţa şi eu au început să facă dezbateri pe un mediu care tot era controlat politic”, a spus Iulian Rusu.
 
Persoanele vizate nu au comentat declaraţiile, iar preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a negat anterior învinuirile aduse la adresa instituţiei pe care o conduce. Amintim că săptămâna trecută la Adunarea generală a judecătorilor au fost aleşi şase membri noi în CSM, trei dintre care au obţinut un al doilea mandat. Vorbim despre Victor Micu, Nina Cernat, Dorel Musteaţă şi noii aleşi Petru Moraru, Alexandru Gheorghieş şi Anatolie Galben. Majoritatea dintre ei au fost ţinta unor scandaluri mediatice. Alţi doi candidaţi - Gheorghe Balan şi Viorica Puica, judecătorii cu atitudini critice, nu au acumulat numărul necesar de voturi pentru a accede în CSM.