Până acum niciunul dintre cei opt judecători care luptă pentru şase locuri în CSM nu s-a retras din cursă. Pe site-ul instituţiei au fost publicate programele de activitate propuse de aceştia în cazul în care reuşesc să obţină un fotoliu în CSM.

Unii candidaţi, printre care şi actualul preşedinte al CSM, Victor Micu, şi-au expus promisiunile în pagini întregi. Alţii însă au fost mai laconici şi s-au limitat la câteva propoziţii.

„Respectarea independenţei justiţiei şi a judecătorilor, îmbunătăţirea imaginii sistemului judecătoresc, mărirea salariilor”, sunt câteva dintre obiectivele din programul lui Victor Micu care aspiră pentru un al doilea mandat la CSM. Micu este cel care în urma violenţelor din aprilie 2009, atunci când era şef de instanţă, a emis o încheiere în baza căreia judecătorii din sectorul Râşcani s-au deplasat în comisariatul de poliţie pentru a examina dosarele tinerilor protestatari. 

Judecătorul CSJ Petru Moraru, un alt aspirant la unul dintre fotoliile din CSM, a expus nouă obiective într-o pagină, printre care „specializarea judecătorilor şi a completelor de judecată în scopul sporirii calităţii actului de justiţie, dar şi apărarea statutului magistraţilor şi imaginea publică a acestora”. De precizat că Petru Moraru a făcut parte din completul de judecată care i-a achitat în dosarul "7 aprilie" pe fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc şi pe fostul comisar al municipiului Chişinău Vladimir Botnari. 

Un alt candidat, Nina Cernat, care aspiră la al doilea mandat în CSM, propune în programul ei mărirea statelor de personal pentru a reduce numărul de dosare alocat unui judecător. Nina Cernat a fost implicată în mai multe scandaluri mediatice. În 2012, ziarul „Adevărul” a publicat o anchetă în care dezvăluia că judecătoarea locuieşte într-un imobil de lux, amplasat în cartierul numit „Oraşul Poveştilor” din capitală, trecut pe numele soacrei sale, o pensionară de peste 80 de ani. Numele ei s-a regăsit şi în lista judecătorilor responsabili de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. 

Alexandru Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, care este şi membru în Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor, structură subordonată CSM, consideră că CSM trebuie să aibă dreptul la iniţiativă legislativă în ceea ce priveşte actele normative ce vizează activitatea puterii judecătoreşti. Deşi acum aspiră la un mandat în CSM, la sfârşitul anului 2016, Gheorghieş şi-a prezentat cererea de demisie din sistem, după care s-a răzgândit.

Magistratul Anatolie Galben de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, unul dintre judecătorii supranumiţi „din iad", după ce în timpul evenimentelor din aprilie 2009 a judecat tineri în comisariatele de poliţie, a prezentat un „program de activitate” mai diferit decât concurenţii săi. „Aspir la această funcţie nu pentru a indica la neajunsuri şi probleme, dar pentru ca împreună cu colegii mei să contribui la îmbunătăţirii activităţii acestui sector extrem de important în sistemului justiţiei, să-mi aduc aportul cu experienţa obţinută şi cunoştinţele în cadrul instanţei de fond, care este una destul de complicată, vastă şi importantă în viziunea mea”, spune acesta, fără să precizeze care sunt măsurile propuse.

Tot din partea primelor instanţe este candidatura judecătorului Dorel Mustaţă, care îşi doreşte un al doilea mandat în CSM. Acesta propune în programul său elaborarea unui Comentariu al Codului de Etică şi Conduită Profesională a judecătorului, protejarea independenţei şi a bunei reputaţii profesionale a magistraţilor, etc.

Viorica Puica, de la Judecătoria Chişinău, sectorul Botanica, cunoscută pentru atitudinea critică faţă de neregulile din sistem, spune că îşi propune anularea practicii defectuoase de a concedia judecători în baza în baza avizelor consultative ale SIS. „Interesele de grup, orgoliile şi motivele străine bunii funcţionări a justiţiei nu au ce căuta în CSM. Am convingerea că pe perioada mandatului în CSM, membrii nu ar trebui să solicite promovări şi să se promoveze unul pe altul. În viziunea mea, CSM este organul care trebuie să colaboreze activ cu reprezentanţii mass-media şi să-i ajute să-şi prezinte opiniile într-o manieră echilibrată. Aş pleda pentru încheierea unui acord de colaborare cu CCA”, spune Viorica Puica.

Lista candidaţilor se încheie cu Gheorghe Balan, la fel de la Judecătoria Chişinău, sectorul Botanica. Cunoscut opiniei publice pentru viziunile sale critice faţă de sistem, magistratul propune în programul său „protejarea încrederii societăţii în judecători prin iniţierea din oficiu a demersurilor de apărare a independenţei judecătorilor, îmbunătăţirea imaginii publice a sistemului judiciar prin consolidarea relaţiei cu mass-media şi transformarea acesteia într-un partener în informarea corectă a opiniei publice, asigurarea unui volum de lucru a judecătorilor la un nivel similar altor state europene, adoptarea şi implementarea Declaraţiei de integritate în calitate de standard propriu de integritate publică pentru funcţia de membru al Consiliului, demisia imediată şi necondiţionată din funcţia de membru al CSM la prima solicitare a corpului judecătoresc dezamăgit de prestaţia avută în această postură”, etc. 
 
Precizăm că Adunarea Generală a judecătorilor va avea loc vineri. CSM are 12 membri, dintre care trei sunt din oficiu. Este vorba despre ministrul Justiţiei, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi procurorul general. Trei membri urmează să fie aleşi de Parlament din rândul profesorilor universitari.