Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului a fost întrebat, într-un interviu pentru Europa Liberă, cum comentează anunţul Uniunii Europene privind anularea transferului ultimei tranşe de bani pentru reformarea justiţiei.

„Eu cred că acest anunţ transmite un semnal cât se poate de puternic autorităţilor că încă multe rămân de făcut în ceea ce priveşte reformarea sistemului de justiţie. Unu la mână: trebuie să fie consolidată independenţa sistemului judecătoresc prin reformarea Consiliului Superior al Magistraturii şi aici am în vedere scoaterea din componenţa CSM a procurorului general şi a ministrului justiţiei. De asemenea, încă multe rămân de făcut în vederea consolidării transparenţei sistemului judecătoresc şi am în vedere, în primul rând, ca şedinţele de judecată să fie deschise, şi nu închise; să nu se recurgă la unele şedinţe de judecată închise, ca aceste şedinţe mai mult să fie drept o excepţie atunci când această măsură este justificată de protecţia victimelor minore sau a victimelor unor crime de natură sexuală sau protecţia intereselor statului, dar aceste prevederi trebuie să fie interpretate foarte îngust, şi nu în sens larg”, a declarat oficialul.

Nils Muiznieks a mai fost întrebat despre reacţia autorităţilor în ceea ce priveşte recomandarea privind excluderea procurorului general şi al ministrului Justiţiei, răspunzând că a fost una mixtă. 

„Pe de o parte, există recunoaşterea acestui fapt, a acestei probleme şi am înţeles că deja a fost pregătit un proiect de lege. Acest proiect de lege a fost înaintat, dar încă nu a fost adoptat, privind scoaterea din componenţa CSM a procurorului general. Şi se pare că e mai puţină rezistenţă în ceea ce priveşte eliminarea procurorului general din Consiliul Superior al Magistraturii, dar există o rezistenţă mai mare atunci când vine vorba despre scoaterea ministrului de Justiţie”, spune oficialul european.

Comisarul UE a explicat de ce aceste persoane nu ar trebui să facă parte din CSM. 

„Să începem cu faptul că CSM este un organ de autoadministrare a sistemului judecătoresc, ceea ce înseamnă că acest organ trebuie să fie format preponderent din judecători şi persoane alese de către sistemul judecătoresc. Prin urmare, membrii Executivului nu ar trebui să joace un rol important în activitatea acestui Consiliu, mai ales în probleme ce ţin de promovarea judecătorilor sau aplicarea sancţiunilor disciplinare în privinţa judecătorilor. Deci, plus la aceasta în societăţile post-sovietice există tendinţa ca procurorul general să aibă un rol foarte mare în sistem per ansamblu”, a menţionat Nils Muiznieks.

Comisarul european a mai menţionat că este mulţumit de faptul că până în final, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat proiectul de alternativă privind publicarea hotărârilor instanţelor şi a explicat de ce este important ca să nu existe încercări de a schimba starea de lucruri şi respectiv, de a secretiza deciziile din justiţie. 

„Pentru că, în primul rând, aceasta creează senzaţia, creează impresia că judecătorii şi cei legaţi de sistemul judecătoresc încearcă să ascundă ceva. Şi anume, că ei încearcă să ascundă cazurile de corupţie şi conflicte de interese. De asemenea că ei astfel vor încerca să ascundă incompetenţa judecătorilor sau vor încerca să ascundă faptul că aceste decizii sau unele decizii poartă un caracter arbitrar”, a menţionat Nils Muiznieks.

Comisarul s-a referit şi la cazul lui Andrei Brăguţă, tânărul decedat în penitenciar la sfârşitul lunii august.

„Trebuie să vorbesc de cazul lui Andrei Brăguţa, care a scos în evidenţă o serie de deficienţe sistemice la nivel de sistem şi acestea există la mai multe nivele şi ele trebuie abordate În primul rând, este vorba de tratarea persoanelor aflate în detenţie, deci cum ele sunt tratate odată aflate în custodia autorităţilor. Întrebarea este: de ce o persoană care se face vinovată pentru încălcarea Regulamentului traficului rutier a fost plasată în detenţie? De asemenea, aici este vorba despre tratarea persoanelor vulnerabile atât la momentul reţinerii, cât şi în perioada de detenţie a lor. Şi când spun „persoane vulnerabile”, mă refer la persoanele cu dizabilităţi psiho-sociale sau intelectuale, dar şi la alte grupuri vulnerabile”, susţine comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului.

Un alt detaliu menţionat de oficial e că avocaţii i s-au plâns că sunt presaţi şi că o problemă veche în Republica Moldova este aplicarea excesivă a arestului preventiv.

Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului s-a aflat săptămâna trecută într-o vizită de lucru de cinci zile în Republica Moldova.