CSM a acceptat cererea de încetare a mandatului în cadrul şedinţei de astăzi.

„Mă consider integru. Pe perioada activităţii mele am luat decizii în conformitate cu legislaţia, nefiind influenţat de nimeni. Atât în cadrul Consiliului municipal Chişinău, cât şi la CSM, am fost activ, am ridicat probleme, am propus soluţii şi cred că am accentuat transparenţa şi gradul de informare a societăţii privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii”, a declarat Teodor Cârnaţ.

Totodată, Cârnaţ a spus că întrebările care i-au fost adresat în timpul testului au fost „extrem de tendenţioase”, iar modul în care s-a desfăşurat testarea i-au dat temei să înţeleagă că politicul deja cunoştea rezultatul testării pe care încă nu o susţinuse, transmite IPN.

Acesta a mai declarat că nu vrea ca numele său „să păteze CSM” şi nici nu vrea ca numele său să fie identificat cu actuala guvernare şi de aceea solicită să-i fie acceptată cererea de demisie.

Ce avere are Teodor Cârnaţ 

Conform informaţiilor din declaraţia de avere şi interese pentru 2016, Teodor Cârnaţ are o avere de milioane. Anul trecut, acesta a trecut în casă nouă, achiziţionându-şi, cu 2,4 milioane de lei, un imobil de 239 m.p. în Chişinău, la scurt timp după ce a vândut cu 1,43 de milioane o casă în sect. Centru, unde a locuit anterior. Casa înstrăinată în noiembrie 2016 a fost construită de familia Cârnaţ până în 2005, pe un teren achiziţionat cu doi ani mai devreme. Pentru cumpărarea noului imobil, Cârnaţ susţine că a contractat un împrumut fără dobândă de 300 mii de lei de la o persoană fizică, bani pe care trebuie să-i ramburseze în 2017. Noul domiciliu se află într-un cartier de lux, el fiind vecin cu preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, dar şi cu deputatul Artur Reşetnicov.

Fostul membru al CSM afirmă, în declaraţia de avere şi interese, că a avut, în 2016, venituri cumulate, din salariu, vânzarea casei vechi, darea în locaţiune a unor încăperi, înstrăinarea unor automobile, de aproximativ 2,2 milioane de lei. Cârnaţ a „călcat” pe urmele unor judecători, precizând în actul prezentat la ANI că a vândut în 2016 un automobil Opel Vivaro din 2004, nefuncţional, cu doar 10 mii de lei, dar şi un Nissan Terrano II din 2005, la fel, nefuncţional, cu doar 5 mii de lei. În prezent, Cârnaţ nu declară că ar deţine vreun automobil.

Afacerile imobiliare şi integritatea lui Cârnaţ

Pe lângă noua casă, acesta deţine alte 4 imobile, două în cartierul Malina Mică din capitală, şi alte două pe str. Arhanghel Mihail. Primele două au suprafeţe cadastrale de 173 şi 128 m.p., fiind ridicate de familia Cârnaţ în 2005-2007, an în care casele şi terenul aferent au fost donate surorii sale Svetlana Minciună. În 2011, printr-un alt contract de donaţie, bunurile au ajuns, din nou, în posesia lui Teodor Cârnaţ. Cele două imobile sunt, de fapt, două mini-blocuri locative, cu mai multe camere care sunt oferite în chirie. Celelalte imobile, de pe str. Arhanghel Mihail din centrul Capitalei, au suprafeţe înregistrate la Cadastru de 82 şi, respectiv, 191 m.p., fiind ridicate în perioada 2012-2014. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Cârnaţ deţine, în total, 6 imobile în Chişinău, cinci dintre ele fiind date în chirie. Acesta precizează că a obţinut, în 2016, din această afacere, 326 mii de lei, scrie ZdG.

Teodor Cârnaţ declară că cele trei blocuri pe care le dă în chirie sunt proprietăţi legal dobândite în urma investiţiilor din bani proprii. 

Întrebat dacă se consideră o persoană integră, compatibilă cu funcţia de preşedinte al Autorităţii la care pretindea, Cârnaţ a declarat: „Integritatea se rezumă la aceea cum tu ai acumulat averea şi dacă o poţi justifica din punct de vedere legal. Şi eu consider că din punctul acesta de vedere sunt integru, fiindcă m-am limitat la multe ca să-mi asigur o independenţă financiară care să-mi permită să-mi exercit funcţia integru, adică să nu aştept ca cineva să-mi ofere mită sau altceva, fiindcă asta intră în contradicţie cu eul care sunt eu. Din aceste considerente eu cred că pot pretinde la această funcţie şi voi cere ca integritatea să fie respectată de către toţi funcţionarii care prestează un serviciu în R. Moldova”.