Dacă nici CSJ nu va emite o decizie în favoarea fostului premier, avocaţii spun că vor merge la CEDO. Publicăm mai jos declaraţia completă a avocatului Igor Popa:

„Ca urmare a analizei Deciziei motivate a Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2016 în privinţa lui Vlad Filat, concluzionăm că este ilegală, absolut incompetent scrisă, nemotivată, pune la bază probe neconcludente şi nepertinente. 

Astfel, Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău:
1. operează cu probe neutile care nu corespund adevărului,
2. oferă interpretări extensive defavorabile şi deviază de la textul legii penale,
3. aplică acte normative care nu sunt în vigoare la momentul luării deciziei,
4. pune în evidenţă probe neutile,
5. nu s-a expus asupra tuturor aspectelor invocate de către avocaţi.

Noi, avocaţii am declarat de nenumărate ori că sentinţa Judecătoria Buiucani este ilegală. Acest lucru îl constată şi Curtea de Apel, într-o anumită parte. Magistraţii de la Apel consideră că Judecătoria Buiucani nu a respectat anumite prevederi ale legii, dispunând abuziv confiscarea bunurilor lui Vlad Filat în proporţie de circa 320 milioane lei.

Curtea de Apel a anulat parţial sentinţa Judecătoriei Buiucani. Chiar şi în acest caz, având posibilitatea de a exclude anumite erori admise de către instanţa de fond, instanţa de apel a admis şi mai multe abateri.

În opinia noastră, există o legătură logică între termenul examinării cauzei în instanţe şi calitatea actului de justiţie. Graba magistraţilor în soluţionarea acestei cauze penale (doar 11 şedinţe în apel) a dus la admiterea unui ansamblu de erori şi devieri de la cadrul normativ.

Reiterăm că decizia instanţei de apel este abuzivă, denotă o lipsă de competenţă profesională din partea magistraţilor şi o lipsă de responsabilitate la luarea unei asemenea decizii importante în această cauză penală. Aceste afirmaţii îşi găsesc fundamentarea în mai multe momente constatate pe baza deciziei, şi anume:

  • Instanţa de apel operează cu neadevăruri, falsuri, pe care le-a inclus în decizie. În conţinutul deciziei motivate se indică că martorul Frunze a făcut declaraţii în şedinţa instanţei de apel. În realitate, acest martor nu a fost citat şi nu a făcut careva declaraţii în apel.
  • Referitor la alţi martori, în particular la Ilan Şor şi V. Bărbăneagră, deşi nu au fost reaudiaţi de către instanţa de apel, magistraţii au făcut trimitere la declaraţiile acestora. De fapt, judecătorii trebuiau să verifice declaraţiile prin reaudierea dlor.
  • Se operează cu legi abrogate la momentul adoptării deciziei. De exemplu, se face referire la Legea cu privire la conflictul de interese, însă acest act normativ a fost abrogat cu mai bine de 2 luni până la emiterea deciziei.
  • Lipsa de motivare şi incompetenţa instanţei de apel rezultă şi din motivarea neclară, confuză şi incoerentă a unor semne importante pentru această cauză penală. De exemplu, Curtea de Apel indică la faptul că presupusa infracţiune de corupere pasivă s-a realizat la începutul lunii aprilie 2013, banal doar că - contractul de cesiune la BEM a fost semnat la 18 martie 2013. A fost ilegal reţinut de către instanţă infracţiunea de corupere pasivă comisă în luna aprilie 2013 într-un scop care a fost epuizat cu mult înainte, adică la 18 martie 2013 odată cu semnarea contractului de cesiune.
  • În alte concluzii, magistraţii de la apel constată că infracţiunea de corupere pasivă nu a fost comisă la începutul lunii aprilie 2013, dar a fost comisă la 6 martie 2013. În alte cazuri se constată data de 18 martie 2013 - ca fiind data de comitere a infracţiunii.
Judecătorii au abuzat de necunoaşterea legii penale şi au admis interpretări eronate. Astfel, se constată că instanţa de fond a aplicat în mod ilegal măsura de siguranţă sub formă de confiscare specială - prin referire la art. 106 alin. (2) lit. d) C. pen. al RM - abrogat la data pronunţării sentinţei din 27 iunie 2016. Curtea de Apel a admis şi alte ilegalităţi. De exemplu, a aplicat confiscarea extinsă fără temei legal. Odată ce s-a aplicat confiscarea specială pe anumite bunuri, magistraţii nu puteau aplica şi confiscarea extinsă.

Caracterul neveridic al probelor puse la baza condamnării lui Vlad Filat reiese şi din alte argumente. De exemplu, pentru a proba scopul infracţiunii de corupere pasivă se indică la declaraţiile lui Victor Bodiu, care afirmă că s-a întâlnit cu un oarecare Neumîvachin în luna februarie 2013. Însă, conform răspunsului Departamentului Poliţiei de Frontieră, prin punctele de trecere controlate de autorităţile oficiale ale Republicii Moldova în privinţa lui Neumîvachin, în perioada 01.01.2013-01.11.2016, nu a fost fixată nicio traversare.

La Curtea Supremă de Justiţie - avocaţii vor solicita achitarea deplină a lui Vlad Filat şi eliberarea acestuia. Sperăm că magistraţii de la instanţa supremă vor aprecia corect toate circumstanţele importante şi vor oferi o soluţie justă şi echitabilă. Vrem să credem că instanţa supremă va da dovadă de profesionalism şi va repara încălcările grave admise de instanţele ierarhic inferioare. 

În cazul în care nu se va face dreptate şi prin decizia instanţei supreme, din numele lui Vlad Filat ne vom adresa la CEDO. Plângerea la CEDO va fi depusă în termenul prevăzut de lege - 6 luni de la pronunţarea Deciziei de către Curtea Supremă de Justiţie”.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.