În timpul unei furtuni masive din 2006 şi 2007, vaporii de apă s-au observat la altitudini neobişnuit de mari, aproape la 80 de kilometri de suprafaţa marţiană, scrie Science News.

Aceşti vapori s-au ridicat în timpul furtunilor violente ai căror curenţi puternici erau verticali, conform lui Nicholas Heavens, coautor şi astronom la Hampton University din Virginia.

La altitudini de peste 50 de kilometri, lumina ultravioletă a Soarelui penetrează cu uşurinţă atmosfera subţire a Planetei Roşii, dezintegrând molecula de apă. Astfel, hidrogenul poate fi eliberat în spaţiu, lăsând planeta cu şi mai puţină apă.

„Pentru că este atât de uşor, hidrogenul poate fi pierdut relativ uşor pe Marte”, a precizat Heavens. „Pierderea hidrogenului este măsurabilă şi pe Terra, dar avem atât de multă apă încât cantitatea pierdută este neglijabilă”.

Studiile anterioare au arătat că Marte, care era în trecut acoperită cu un ocean cu o adâncime de circa 100 de metri, şi-a pierdut o mare parte din apă din cauza eliberării în spaţiu a hidrogenului. Acesta este însă primul studiu care identifică furtunile de nisip ca fiind un mecanism care ajută la dezintegrarea gazului. Conform cercetătorilor, cantitatea pierderii apei hidrogenului este de 10% din totalul de gaz pierdut.

Totuşi, savanţii nu cunosc amploarea furtunilor de nisip într-un climat mai umed ca acela de acum miliarde de ani, dar cel puţin în prezent, aceste furtuni amplifică deshidratarea planetei vecine.