Sagittarius A, gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee, are o soră mai mică

Sagittarius A, gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee, are o soră mai mică
Sursa: www.agerpres.ro Foto: epa.com 05.09.2017 14:23
Sagittarius A, gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei noastre, Calea Lactee, un "monstru" cu o masă de aproximativ 4 milioane de ori mai mare decât a Soarelui, are o "soră" mai mică, o gaură neagră cu masă intermediară, de aproximativ 100.000 de ori mai mare decât a Soarelui, care se află tot în nucleul galactic, ascunsă de nori de gaze cosmice, conform rezultatelor unui studiu coordonat de profesorul nipon Tomoharu Oka şi publicat în cel mai recent număr al revistei Nature Astronomy.

Această descoperire este importantă pentru că, până acum, nu au fost observate găuri negre de masă intermediară, găuri negre a căror fuziune ar forma "monştrii" întunecaţi supermasivi din centrul aglomerărilor galactice, aşa cum este Sagittarius A.

Aflată la aproximativ 25.000 de ani lumină de Pământ, această gaură neagră de masă intermediară ar putea oferi răspunsuri la o serie de întrebări cu privire la evoluţia galaxiei noastre. Această gaură neagră a fost descoperită prin intermediul sistemului de radiotelescoape ALMA (Atacama Large Millimeter/submillimeter Array), din Anzii chilieni, într-un nor de gaz molecular al cărui comportament i-a trădat existenţa.

Nivelul înalt de sensibilitate al sistemului de radiotelescoape ALMA a permis observarea acestui nor de gaz molecular aflat la doar 195 de ani lumină de centrul Căii Lactee, locul unde se află gaura neagră supermasivă Sagittarius A.

O serie de studii recente au arătat că aceşti "monştri" cosmici îndeplinesc roluri esenţiale în procesul de formare al galaxiilor, al stelelor şi chiar în apariţia vieţii. Găurile negre supermasive din centrele nucleelor galactice cântăresc aproximativ 0,5% din întreaga masă galactică, fiind considerate adevăratele "motoare" ale evoluţiei galaxiilor. Deşi găurile negre supermasive sunt prezente în nucleele tuturor galaxiilor, nimeni nu ştie cum s-au format şi în ce condiţii au ajuns să aibă mase atât de mari, de la sute de milioane până la zeci de miliarde de mase solare.

Misterul originilor găurilor negre supermasive ar putea fi descifrat acum, după descoperirea în premieră a unei găuri negre de masă intermediară. Astfel, găurile negre supermasive din centrul galaxiilor ar putea fi rezultatul fuziunii dintre mai multe găuri negre de masă intermediară, de tipul celei descoperite de cercetătorul japonez.

Această gaură neagră nu a fost descoperită direct, ci prin studierea efectelor sale asupra regiunii înconjurătoare. Profesorul Tomoharu Oka şi colegii lui au apelat la simulări computerizate pentru a demonstra că mişcările de mare viteză ale norilor de gaz aflaţi la aproximativ 195 de ani lumină de centrul galaxiei pot fi explicate doar prin existenţa unei astfel de găuri negre intermediare ascunse în vecinătatea lor.

Descoperirea unei găuri negre de masă intermediară pune capăt dezbaterii cu privire la existenţa acestor obiecte cosmice cu masa cuprinsă între câteva sute şi câteva sute de mii de mase solare.

"Deşi până recent au fost propuse mai multe candidate de găuri negre de masă intermediară, niciuna nu a fost acceptată definitiv. Noi am descoperit însă recent un nor de gaz molecular special, aflat în apropierea centrului Căii Lactee", a explicat profesorul Oka de la Universitatea japoneză Keio. "Pornind de la analiza atentă a mişcării acestui nor, am ajuns la concluzia că în interiorul său se ascunde un obiect cosmic compact, cu masa de aproximativ 100.000 de mase solare", a adăugat el. "Acest obiect masiv este o gaură neagră de masă intermediară inactivă, care deocamdată nu absoarbe materie", a precizat profesorul nipon.

O serie de studii teoretice au avansat ipoteze conform cărora în galaxia noastră s-ar afla între 100 de milioane şi 1 miliard de găuri negre, dar până în prezent astronomii nu au reuşit să descopere decât aproximativ 60 de astfel de obiecte cosmice.

ULTIMELE ŞTIRI