În acest an sondele aniversează 40 de ani de la lansare, informează Futurism. Deşi au călătorit pentru o perioadă lungă de timp şi au ajuns la distanţe mari faţă de Pământ, sondele se află încă în contact cu NASA trimiţând deseori informaţii noi către cercetători. 

Aşadar nu sunt sondele care au ajuns la cele mai mari distanţe faţă de Pământ, ci şi în cele mai îndelungate misiuni realizate de NASA. În 2012, Voyager 1 devenea prima sondă care ajungea în spaţiul interstelar. În acelaşi timp, Voyager 2 a devenit prima sondă care a explorat toţi giganţii gazoşi sau înghetaţi din Sistemul Solar - Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. 

Printre descoperirile realizate de sonde se numără cea a primilor vulcani activi din afara Pământului (pe Luna lui Jupiter, Io) şi a primelor dovezi ale existenţei unui ocean pe suprafaţa satelitului Europa, a atmosferei dense de pe Titan şi a suprafeţei stâncoase de pe Uranus. O altă descoperire importantă este cea a gheizerelor de pe cea mai mare Lună a lui Neptun, Triton. 

Descoperirile au ajutat la realizarea misiunilor viitoare în spaţiu, precum cea a lui Galileo, Juno a misiunii Cassini-Huygens şi a sondei New Horizons. 

Discul de aur

Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale misiunilor Voyager îl reprezintă încărcătura de la bordul navelor. Fiecare sondă conţine câte un disc de aur, o colecţie de sunete, imagini şi mesaje despre Pământ, istoria umanităţii şi cultură. Înregistrarea reprezintă o capsulă a timpului sau un mesaj pentru alte civilizaţii. Sonda Voyager 1 se află la 20,9 miliarde de kilometri de Pământ. Între timp,  Voyager 2 se află la 17,7 miliarde de kilometri.