Atunci când granulele îngheţate se formează în jurul particulelor de praf, minerale sau microorganisme, acestea cad, topindu-se pentru a deveni picături de ploaie sau fulgi de zăpadă, scrie Popular Science.

Ce nu se cunoaşte este amploarea cu care aceste bacterii contribuie la formarea ploii. În acest sens, Brent Christner, care studiază bacteriile atmosferice la Universitatea din Florida, susţine că, „dacă încarci un nor cu aceşti microbi, pot crea îngheţ şi tot procesul care duce la precipitaţii. Factorul necunoscut este dacă există suficiente bacterii pentru a face vreo diferenţă”.

Christner şi alţi cercetători trimit baloane meteorologice şi avioane pentru a culege mostre în încercarea de a răspunde la această întrebare.

O altă întrebare are legătură cu însăşi existenţa bacteriilor în nori. Aceste microorganisme pot folosi norii pentru a se deplasa pe distanţe mari înainte de a ateriza cu ajutorul precipitaţiilor în noi habitate.