Oamenii de ştiinţă, care au urmărit o perioadă de peste un deceniu evoluţia imensei crevase care a condus la desprinderea blocului de gheaţă, au anticipat acest eveniment. Fenomenul s-a accelerat începând din 2014.

Săptămâna trecută, Agenţia Spaţială Europeană (ESA), care supraveghează evoluţia acestui bloc de gheaţă, a anunţat că acesta nu mai era legat de continentul Antarctica decât de o porţiune de cinci kilometri, scrie Agerpres.

Pe baza informaţiilor furnizate de satelitul CryoSat, ESA a anunţat că "aisbergul final va avea o grosime de circa 190 de metri şi va conţine circa 1.155 de kilometri cubi de gheaţă", dar şi că dimensiunea sub nivelul mării ''ar putea atinge 201 metri".

Blocuri de gheaţă se detaşează în permanenţă de Antarctica, dar acesta este deosebit de mare şi trebuie supravegheat pentru că ar putea fi periculos pentru circulaţia maritimă, a subliniat ESA.

Aisbergul desprins nu va avea impact asupra nivelului oceanelor, întrucât pluteşte deja pe apă.

Blocul face însă parte dintr-o barieră gigantică de gheaţă, numită "Larsen C", care reţine gheţari capabili să facă să crească nivelul oceanelor cu 10 cm dacă vor ajunge în Oceanul Antarctic, potrivit cercetătorilor.

În cele din urmă Larsen C ar putea avea aceeaşi soartă ca Larsen B, o altă barieră de gheaţă care s-a dezintegrat în mod spectaculos în 2002, după un proces similar.

O a treia platformă glaciară, Larsen A, a dispărut în 1995.

Formarea aisbergurilor este un proces natural, pe care încălzirea aerului şi a oceanelor îl accelerează, au subliniat oamenii de ştiinţă.