Hominizii primitivi ar fi putut coabita în Africa cu primii oameni moderni

Hominizii primitivi ar fi putut coabita în Africa cu primii oameni moderni
Sursa: www.agerpres.ro Foto: vocfm.co.za 09.05.2017 13:23
Hominizii primitivi ar fi putut coabita în Africa cu primii oameni moderni, au susţinut pentru prima dată oamenii de ştiinţă - un scenariu care complică şi mai mult arborele genealogic al speciei umane, notează AFP.

Potrivit cercetărilor efectuate de către aceştia, datarea fosilelor exhumate în 2013 dintr-o grotă de la situl Maropeng, din apropiere de Johannesburg, sugerează că aceşti veri foarte îndepărtaţi au trăit în urmă cu 200.000 — 300.000 de ani, în acelaşi timp cu primii Homo sapiens.

Aceşti strămoşi aparţin Homo naledi, o nouă specie a cărei descoperire a făcut să curgă multă cerneală. 

În 2015, controversatul paleontolog american Lee Berger a făcut furori anunţând că a descoperit la Maropeng o bogată colecţie de 1.500 de oase aparţinând a cincisprezece hominizi de un tip nou.

Examinarea acestora a relevat un portret al unui umanoid uimitor, care prezenta atât caracteristici ale speciilor cu o vechime de mai multe milioane de ani, cum ar fi un creier foarte mic, cât şi altele aparţinând unor specii mai recente, cum ar fi picioare asemănătoare oamenilor contemporani şi mâini capabile să ţină unelte.

Lee Berger a plasat la acel moment descoperirea sa în genul Homo, cel al omului modern, însă neputând să dateze fosilele, şi-a atras mânia mai multor colegi, care i-au refuzat acestuia meritul de a descoperi ceva nou.

Marţi, Berger, profesor la Universitatea din Witwatersrand şi echipa au făcut public rezultatul datării oaselor, iar rezultatele obţinute sunt surprinzătoare.

Homo Naledi a trăit în urmă cu 335.000 — 236.000 de ani, "la începutul a ceea ce noi considerăm ca începutul erei omului modern', a indicat Berger.

"Ei sunt surprinzător de tineri", a declarat el entuziasmat reporterilor. "Este vorba de o specie primitivă, care a supravieţuit milioane de ani şi care a rămas invizibilă", a explicat omul de ştiinţă.

Cazuri de coabitare între specii au mai fost identificate în trecut. În Europa, spre exemplu, omul de Neanderthal s-a intersectat cu Homo sapiens, înainte de a dispărea în urmă cu 30.000 de ani — însă acest scenariu nu a fost avansat niciodată pentru Africa.

"Vedem că a existat în Africa în ultimele etape ale evoluţiei noastre o varietate de specii la care nimeni nu se aştepta", a declarat un alt membru al echipei de cercetare, John Hawks de la Universitatea din Wisconsin.

"Arborele familiei noastre are multiple ramuri şi doar foarte recent s-a impus una", a precizat la rândul său Paul Dirks de la John Cook University din Australia.

"Datarea acestor fosile sugerează posibilităţi de schimburi (...) între Homo sapiens şi Homo naledi", a completat el.

"Acest lucru poate fi o verigă lipsă crucială în istoria evoluţiei noastre", a adăugat profesorul Berger.

Paleontologul a anunţat, de asemenea, marţi că a descoperit o altă colecţie de fosile de Homo naledi într-o grotă din apropierea primei sale descoperiri. Printre acestea, un schelet destul de complet, cu un craniu foarte bine conservat, denumit "neo" ("cadou") în limba locală sesotho.

"Homo Naledi este cu siguranţă o nouă specie, iar acest material foarte conservat confirmă morfologia fosilelor cu care lucrăm deja", a indicat Berger făcând referire la criticile care i s-au adus.

Paleontologul a abordat de asemenea o altă controversă legată de descoperirea sa iniţială.

În 2015, el a afirmat că prezenţa oaselor într-o grotă la care era aproape imposibil de ajuns sugerează faptul că este vorba de fapt despre un mormânt şi că Homo Naledi aveau ritualuri funerare — o practică atribuită anterior doar oamenilor moderni.

Ipoteza sa a atras ironiile colegilor de breaslă, însă marţi, Berger a insistat pe acest subiect, explicând că drumul de acces către această a doua descoperire este la fel de îngust.

"Acest lucru întăreşte, cred, ideea că Homo Naledi a folosit această grotă într-un anumit scop şi poate (...) că Homo Naledi îşi îngropa acolo morţii", a explicat el.

Descoperirile sale sunt publicate în revista ştiinţifică eLife.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI