Aceste stele foarte tinere au fost observate în jeturile de materie aruncată în spaţiu de o gaură neagră supermasivă aflată în centrul unei galaxii aflate la distanţa de 600 de milioane de ani lumină. La fel ca în cazul altor găuri negre supermasive, încredibila forţă gravitaţională a acestui monstru galactic accelerează norii de gaze cosmice şi praf din jurul său şi apoi îi proiectează în două jeturi de materie expulzate în direcţii diametral opuse faţă de centrul găurii negre.
În interiorul unui astfel de jet cosmic cercetătorii au descoperit o populaţie de stele care au "vârsta mai mică de câteva zeci de milioane de ani" — practic nişte stele "nou-născute", conform unui comunicat al European Southern Observatory. Observaţiile au fost realizate cu ajutorul sistemului de patru telescoape optice VLT (Very Large Telescope).
Jeturile de materie expulzate de gaura neagră par să ofere un mediu propice pentru formarea stelelor. Acestea par să fie mai strălucitoare şi mai fierbinţi decât stelele născute în regiuni mai "calme" ale galaxiei. Jetul în care au fost descoperite aceste stele provine din centrul uneia dintre cele două galaxii care se ciocnesc şi care împreună formează sistemul cosmic IRAS F23128-5919. Stelele au fost descoperite prin intermediul instrumentelor MUSE şi X-shooter ale VLT.
"Astronomii s-au gândit mai de mult timp că în astfel de jeturi de materie ar putea exista condiţii favorabile pentru formarea de noi stele, însă, până acum, nimeni nu a văzut astfel de stele pentru că este o observaţie foarte greu de făcut", a declarat Roberto Maiolino, astrofizician experimental la Universitatea Cambridge şi coordonatorul echipei care a realizat descoperirea. "Rezultatele noastre sunt importante pentru că demonstrează fără umbră de îndoială că în astfel de jeturi de materie se aprind stele", a adăugat el.
După ce se aprind în interiorul acestor jeturi expulzate de găuri negre supermasive, stelele pot avea o soartă diferită de cele care se aprind în alte regiuni galactice. Ele pot rămâne în interiorul galaxiei dar pot şi să fie aruncate în mediul intergalactic dacă se nasc la o distanţă mai mare faţă de gaura neagră. De asemenea, dacă se aprind prea aproape de gaura neagră, pot sfârşi absorbite de aceasta, conform lui Helen Russell, cercetător la Institutul de Astronomie al Universităţii Cambridge.
Dacă jeturile cosmice produse de găurile negre supermasive pot naşte stele şi le pot apoi proiecta în spaţiul intergalactic, acest lucru explică de ce în spaţiul dintre galaxii există elemente chimice grele, produse în furnalul stelar. Stelele fuzionează elementele mai uşoare producând elemente chimice progresiv mai grele — atomii de hidrogen fuzionează producând heliu, apoi atomii de heliu produc carbon şi oxigen, azot şi elemente din ce în ce mai grele. Supernovele unor stele foarte masive pot produce cele mai grele elemente din tabelul periodic. Odată ce aceste stele rătăcitoare mor, elementele pe care le-au generat ajung în mediul intergalactic.
În plus, conform studiului, procesul de formare de noi stele în mediul acestor jeturi de materie expulzate de găuri negre este extraordinar de prolific. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, în medie, o dată pe an se aprinde câte o stea masivă, de aproximativ 30 de mase solare. Astfel, în aceste jeturi se nasc aproximativ un sfert din numărul total de stele care se aprind în sistemul IRAS F23128-5919 (format din două galaxii care se ciocnesc).
Numărul de noi stele care se nasc în acest mediu este atât de mare încât acestea pot determina forma viitoarei galaxii ultramasive rezultată după ciocnirea celor două. Galaxiile spiralate şi cele eliptice au structuri diferite, fapt care sugerează că s-au format în mod diferit, însă ambele tipuri de galaxii sunt înconjurate de halouri de stele. Studiul stelelor formate în jeturile expulzate de găurile negre poate contribui la explicarea modului în care se formează astfel de structuri, conform lui Roberto Maiolino.
Jurnal.md
