Rezultatele au fost publicate de Karlo Hock, Peter Mumby şi colegii lor de la Universitatea Queensland, CSIRO, Australian Institute of Marine Science şi Universitatea din Sheffield, scrie Science Daily.

Acestea sugerează că recifele nu doar sunt mai rezistente împotriva efectelor nocive care afectează alte recife, dar sunt şi bine conectate cu alte recife din aval şi pot ajuta la recuperarea acestora.

Marea Barieră de Corali reprezintă un ecosistem amplu, format din mai mult de 3.800 de recife individuale. În ultimele decenii, acesta a suferit degradări majore, iar oamenii de ştiinţă se străduiesc să oprească distrugerea preţiosului ecosistem.

Un studiu recent în acest sens a descoperit că circa 100 de recife au trei caracteristici care pot ajuta la recuperare. Primul este că recifele se găsesc în zone reci şi sunt în general neafectate de efectele negative, cee ce înseamnă că aceşti corali sunt relativ sănătoşi şi capabili să producă ouă fertilizate pentru alte recife.

„Descoperirea acestor 100 de recife seamănă cu descoperirea sistemului cardiovascular al Marii Bariere de Corali”, a precizat Peter Mumby, autorul studiului. „Deşi acestea alcătuiesc doar 3% din tot ecosistemul, au potenţialul de a furniza larve pentru aproape jumătate (45%) din întregul ecosistem într-un singur an”.

„Din păcate, acest lucru nu înseamnă că Marea Barieră de Corali este în siguranţă şi în condiţii bune”, a adăugat Hock.

Totuşi, studiul ajută la înţelegerea mai în detaliu a acestui ecosistem şi la găsirea, în ultimă instanţă, a unei metode de salvarea a Marii Bariere de Corali. Conform lui Mumby, „este nevoie de reducerea schimbărilor climatice şi de investiţiile în protecţia locală”.