O echipă de cercetători de la Colegiul ştiinţific Eberly din cadrul Universităţii Pennsylvania din Statele Unite a descoperit că musca obişnuită poate transmite Salmonella, E-coli şi chiar bacteriile ce provoacă ulcer stomacal (Helicobacter pylori) şi septicemie.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, muştele din zonele urbane — a căror prezenţă poate duce la declanşarea unor epidemii şi este de multe ori trecută cu vederea de responsabilii din domeniul sănătăţii publice — pot fi purtătoare a mai multe bacterii decât exemplarele similare din mediul rural. Prin urmare, cercetătorii sugerează că este indicat să se evite consumul de alimente în parcurile din oraşe.

''Oamenii cunoşteau câte ceva despre agenţii patogeni transmişi de muşte, însă nu aveau nicio idee cu privire la măsura în care se întâmplă acest lucru şi la modul în care aceştia sunt transferaţi'', a declarat doctor Donald Bryant, profesor de biotehnologie în cadrul universităţii amintite. ''Suntem de părere că aceste concluzii demonstrează un mecanism de transmitere a agenţilor patogeni care a fost ignorat de responsabilii din domeniul sănătăţii publice'', a atras acesta atenţia.

În urma analizei unei colecţii de microbi prelevaţi din organismul şi de pe corpul muştelor Musca domestica şi Chrysomya megacephala s-a descoperit că prima poate fi purtătoare a 351 de tipuri de bacterii, iar cea de-a doua este capabilă să transmită 316 tipuri de bacterii. O mare parte dintre aceste bacterii pot fi transferate omului de ambele specii de muşte.

Cel mai probabil, muştele preiau aceste bacterii în urma contactului direct cu fecale şi materii aflate în stare de descompunere de care se folosesc pentru a-şi depune ouăle.

Doctor Stephan Schuster, director de cercetare la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore a descoperit că cei mai mulţi microbi erau transferaţi de pe o zonă pe alta prin intermediul picioarelor, acest lucru sugerând că şi în cazul unei foarte scurte opriri a unei muşte pe mâncare aceasta poate transmite bacterii. ''Picioarele şi aripile prezintă cea mai mare diversitate microbiană din corpul unei muşte; se poate spune, aşadar, că bacteriile se folosesc de muşte pe post de navete'', a spus specialistul.

De asemenea, s-a demonstrat că prezenţa unei muşte pe alimente poate provoca formarea unei colonii microbiene ''în cazul în care noua suprafaţă susţine dezvoltarea bacteriană'', a precizat Schuster.

Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă au relevat şi un posibil rol pozitiv a acestor insecte care pot fi utilizate pe post de ''drone vii'' trimise în căutare de microbi. ''Muştele pot fi eliberate în mod intenţionat pe post de drone bionice autonome chiar şi în cele mai înguste spaţii şi crevase urmând ca ulterior, după recapturarea lor, să ofere informaţii privind materialul biotic pe care l-au întâlnit'', a adăugat doctor Schuster.

Cercetarea a fost publicată în jurnalul ''Scientific Reports''.