"Descoperirea noastră arată că există mult mai multă diversitate şi imaginaţie în sistemul nostru solar decât se credea", a explicat pentru AFP Bruno Sicardy, astrofizician la Observatorul din Paris şi coautor al unui studiu publicat miercuri în Nature.

Sistemul nostru solar conţine opt planete — Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun (din care ultimele patru sunt considerate gigantice) — şi cinci planete pitice — Pluto, Ceres, Eris, Makemake şi Haumea.

Multă vreme s-a crezut că inelele reprezintă atributul exclusiv al celor patru planete gigantice. Cele mai celebre sunt cele ale lui Saturn.

Haumea tocmai şi l-a dezvăluit însă pe al său, în faţa a nu mai puţin de 12 telescoape. Fericita proprietară a inelului este una dintre planetele pitice care populează profunzimile sistemului solar, în centura Kuiper. Descoperită în 2004, ea orbitează la aproape 8 miliarde km de soare, dincolo de Neptun.

Micuţa Haumea este unul dintre corpurile cele mai rapide din sistemul solar, efectuând o rotaţie completă în jurul propriei axe în mai puţin de patru ore.

"Din cauza rotaţiei sale foarte rapide, ea s-a alungit", explică Bruno Sicardy, căpătând forma unui trabuc de 2.320 km lungime.

Încercând să afle mai mult despre acest curios corp celest, unul dintre cele mai mari din centura Kuiper, o echipă europeană a calculat că Haumea va trece prin faţa unei stele la 21 ianuarie 2017.

Profitând de această oportunitate, astronomii au întors 12 telescoape în această direcţie, având drept obiectiv să stabilească mărimea plutoidului plecând de la umbra proiectată.

"Ea este mai mare şi mai densă decât ne imaginam", spune Bruno Sicardy, care este şi profesor la Universitatea Pierre şi Marie Curie. Dar "cel mai surprinzător este faptul că am descoperit un inel dens", adaugă el. Este o premieră pentru o planetă pitică şi o premieră pentru un corp situat dincolo de orbita lui Neptun.

"Este un inel cu adevărat dens, compact, precum cele ale lui Saturn", a subliniat astronomul.

În 2013, astronomii au observat un inel în jurul lui Chariklo, un corp stâncos din familia Centaurilor instalat cel mai aproape de Terra, între Saturn şi Uranus.

Acum ştim că "Chariklo nu este o pasăre rară" şi că inele planetare par "în cele din urmă mai degrabă obişnuite".

Echipa de astronomi a putut, de asemenea, să stabilească densitatea planetei pitice. Ea ar fi compusă din multă gheaţă şi puţină rocă.

"Se crede că dincolo de Neptun gheaţa devine atât de solidă că nu mai poate forma miliardele de particule care compun un inel", a explicat cercetătorul. "Asta scutură un pic ideea că inelele nu pot exista decât dacă gheaţa este casantă din cauza apropierii de Soare", a adăugat el.

Se ştie deja că această planetă pitică are doi sateliţi. Pentru cercetător, prezenţa lor dovedeşte că Haumea, numită astfel după o zeitate din Hawaii, a intrat în coliziune cu un alt corp ceresc. "Ipoteza cea mai plauzibilă ar fi că inelul s-a format în acel moment", potrivit cercetătorului.