"Impactul schimbărilor climatice nu mai este unul subtil (...) Acestea se derulează în faţa noastră, în timp real", a comentat climatologul Michael Mann pentru The Guardian.

Anul trecut a fost cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice, media temperaturilor anuale la suprafaţă depăşind recordul stabilit în 2014 cu 0,1 grade Celsius. Acest lucru înseamnă că în prezent lumea este cu 1 grad Celsius mai caldă decât în perioada preindustrială, iar în mare parte cauzele sunt legate de poluarea cu gaze cu efect de seră. ONU a anunţat deja că recordul temperaturilor anuale urmează să fie doborât din nou, de anul în curs.

În 2015, oceanele, care absorb peste 90% din surplusul de CO2 care ajunge în atmosferă, au atins la rândul lor noi recorduri de temperatură, cu maxime în special în zonele din estul Pacificului unde se manifestă fenomenul El Nińo. Această regiune din Pacific a fost cu 2 grade Celsius mai caldă în 2015 decât media anilor anteriori. Un record de căldură s-a înregistrat şi în zona Arctică, unde luna august 2015 a fost cu 8 grade mai caldă decât media temperaturilor înregistrate în această regiune a globului în vara polară.

În anul 2015 s-a înregistrat şi cel mai ridicat nivel al mărilor din istoria acestor măsurători. În medie, oceanul global este cu 70 mm mai ridicat decât media din 1993, anul în care a început măsurarea nivelului apei din satelit. Nivelul mărilor şi oceanelor creşte în medie cu 3,3 mm pe an, cele mai semnificative creşteri înregistrându-se în oceanele Pacific şi Indian.

Aceste modificări sunt provocate de concentraţiile de CO2 care, spre exemplu, au depăşit 400 părţi pe milion la staţia de cercetare de la Mauna Loa, Hawaii. Raportul NOAA indică faptul că nivelul global de CO2 pe anul 2015 a fost de 399.4 ppm, o creştere de 2,2 ppm prin comparaţie cu anul 2014.

Conform NOAA, printre modificările "remarcabile" produse asupra mediului în cursul anului 2015 se numără şi cea mai mică suprafaţă acoperită de gheaţa arctică, în luna februarie, în 37 de ani de observaţii din satelit. Gheţarii alpini au înregistrat pierderi de gheaţă pentru cel de-al 36-lea an consecutiv, iar banchiza glaciară groenlandeză, care dacă s-ar topi complet ar duce la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor cu aproximativ 7 metri, s-a confruntat cu procesul de topire pe mai mult de 50% din suprafaţă.

Aceste schimbări rapide ale climei pot avea consecinţe grave asupra oamenilor, dar şi asupra celorlalte specii. În luna iunie a anului trecut un puternic val de căldură a dus la pierderea a peste 1.000 de vieţi omeneşti la Karachi, în Pakistan. Secetele severe au provocat penurii alimentare pentru milioane de oameni din Etiopia, precum şi focuri de pădure şi de vegetaţie pe arii extinse din Indonezia — incendii care au eliberat în atmosferă mari cantităţi de gaze cu efect de seră, într-o spirală cauză-efect foarte greu de stopat.

Kate Willett, cercetător în cadrul Biroului Meteorologic britanic, a precizat pentru The Guardian că în cursul anului trecut s-a înregistrat o creştere cu 75% a suprafeţei de pământ expusă secetei. "Urmărind diferite măsurători climatice, (anul) 2015 a fost un alt an important. Nu numai că 2015 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, dar a fost şi anul în care nivelurile principalelor gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă au atins noi maxime", a explicat ea.