Nava de 3,6 tone propulsată cu energie solară şi-a aprins motorul principal timp de 35 de minute pentru a-şi încetini cursul. Juno a reuşit astfel să intre în gravitaţia planetei Jupiter şi să se încadreze pe o orbită polară de 53,5 zile.

"Bun venit pe Jupiter!", a exclamat un responsabil al misiunii de la Jet Propulsion Laboratory al NASA din Pasadena, California. Un semnal al navei primit marţi la ora 03:53 GMT a indicat finalul acestei manevre, provocând aplauze puternice în camera de control a misiunii din Pasadena.

„Suntem pe orbita lui Jupiter”, a salutat Scott Bolton, responsabilul ştiinţific al misiunii de la Southwest Research Institute din San Antonio (Texas), fără a ascunde o anumită emoţie, relatează AFP.

Din cauza celor 869 milioane de kilometri care o separă de Terra, semnalele radio au confirmat succesul inserţiei pe orbită la 48 de minute după operaţiune, timpul scurs fiind necesar undelor radio să ajungă la centrul control.

După ce va încheia două orbite de 53,5 zile, Juno se va plasa din luna octombrie pe o orbită de 14 zile, care va survola succesiv cei doi poli ai planetei.

Sonda va efectua în 20 de luni un număr de 37 de survoluri, cele mai multe la 10.000 până la 4.667 de kilometri deasupra norilor planetei gigant.
Survolurile sondei spaţiale Juno vor fi mult mai apropiate de planetă decât recordul anterior de 43.000 kilometri stabilit de sonda americană Pioneer 11 în anul 1974.

Pe parcursul apropierii de Jupiter, instrumentele sondei spaţiale vor studia giganticele sale aurore boreale, atmosfera, magnetosfera şi imensa sa pată roşie.

Unul dintre principalele obiective ale misiunii va fi de a înţelege mai bine din ce este compus interiorul planetei gigant până în prezent necercetat.

Juno, o misiune al cărei cost este de 1,1 miliarde dolari a fost lansată pe 5 august 2011 şi va cartografia câmpurile gravitaţionale şi magnetice ale planetei Jupiter pentru a determina structura sa interna.

Va fi de asemenea măsurată emisia radiometrică din atmosfera profunda a planetei, care va permite cunoaşterea compoziţiei sale, a structurii sale termice şi a mediului său ionizat, menţionează AFP.