Creditat cu aproape 70% din intenţiile de vot în ultimele sondaje, la vârsta de 65 de ani, Putin urmează să obţină duminică al patrulea mandat, care-l va ţine la putere până în 2024, aproape la un sfert de secol după ce a fost desemnat succesorul său de către Boris Elţîn.

Candidatul milionar al Partidului Comunist Pavel Grudinin este creditat cu 7 - 8% din intenţiile de vot, iar al treilea, ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, cu 5 - 6%, urmat de jurnalista Ksenia Sociak, creditată cu 1 - 2% din intenţiile de vot. Ceilalţi patru candidaţi sunt creditaţi cu scoruri neglijabile.

În lipsa suspansului şi având în vedere îndemnurile la boicot ale opozantului Aleksei Navalnîi, principalul obiectiv al Kremlinului în această campanie atonă a fost să-i convingă pe alegători să iasă la vot, mai ales pe cei din „generaţia Putin” - tinerii care votează prima oară şi care-l ştiu doar pe Putin la putere.

Din Peninsula Kamciatka, în est, şi până în enclava Kaliningrad, în vest, cei 107 milioane de alegători din imensa ţară cu 11 fuse orare au început să voteze la ora locală 8.00 - şi anume de sâmbătă seara de la ora 20.00 GMT (22.00, ora Moldovei) în estul ţării. Ultimele secţii de votare vor fi închise duminică la ora 18.00 GMT (20.00, ora Moldovei).

În străinătate, Kievul a decis să blocheze votul alegătorilor ruşi rezidenţi în Ucraina, în semn de protest faţă de organizarea alegerilor prezidenţiale în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014.

Scrutinul are loc la exact patru ani de la ratificarea alipirii Crimeei, decisă în urma unui referendum denunţat drept ilegal de Kiev şi Occident.

Dacă otrăvirea în Marea Britanie a lui Serghei Skripal şi a fiicei sale are puţine şanse să influenţeze votul ruşilor - obişnuiţi cu acuzaţii occidentale la adresa Moscovei -, el riscă însă să dea tonul viitorului mandat al lui Vladimir Putin, ultimul său mandat, potrivit Constituţiei, de care a promis să nu se atingă.

„Consecinţele în politica externă cu privire la Rusia vor fi mai serioase” decât la nivelul ţării, avertizează Aleksandr Baunov, un expert de la Centrul Carnegie din Moscova.

Atacul „unui cetăţean european pe un teritoriu european readuce temeri cu privire la Rusia. Nu este bine pentru Kremlin”, apreciază el.

Sigur de realegerea lui Vladimir Putin, Kremlinul a făcut totul ca participarea, singurul barometru adevărat al acestui scrutin, să fie cât mai puternică posibil duminică.

Această miză a căpătat o importanţă deosebită odată cu îndemnurile la boicot ale lui Alelsei Navalnîi, marele absent din alegerile prezidenţiale, singurul în măsură să mobilizeze zeci de mii de persoane împotriva puterii, dar a cărui candidatură a fost interzisă din cauza unei condamnări judiciare pe care el o denunţă ca „fabricată” piesă cu piesă.

Preşedintele rus în exerciţiu aproape că nu a făcut campanie, limitându-se la două participări, de două minute fiecare, la concerte de susţinere. El a refuzat orice dezbateri televizate.

Însă s-a ilustrat printr-un discurs foarte dur pe care l-a susţinut în faţa membrilor Parlamentului, în care a lăudat îndelung noile rachete „invincibile” ale armatei ruse, dezvoltate ca răspuns la proiecte de scurt antirachetă, somând Occidentul să ”asculte” în sfârşit Rusia.