Noul text interzice sau limitează intrarea în Statele Unite a cetăţenilor străini din opt ţări în total, cu Iran, Libia, Siria, Somalia şi Yemen.

Restricţiile sunt diferite în funcţie de ţară. Toţi cetăţenii din Coreea de Nord şi Ciad au interzis accesul pe teritoriul american, în timp ce în cazul Venezuelei interdicţia se limitează la o lungă listă de oficiali guvernamentali şi familiile lor.

"Să fac America sigură este prioritatea mea numărul unu. Nu vom accepta în ţara noastră pe cei ce nu putem să-i verificăm bine", a afirmat preşedintele american, Donald Trump, într-un mesaj pe Twitter.

Potrivit decretului semnat de Trump, "un mic număr de ţări, din cele aproximativ 200 evaluate, rămân nesatisfăcătoare în prezent în privinţa problemelor de gestionare a identităţilor" şi a partajării informaţiilor. "În unele cazuri, aceste ţări înregistrează o prezenţă teroristă semnificativă pe teritoriul lor", a explicat el.

Preşedintele american a susţinut la începutul lui 2017 că are nevoie de o perioadă de 90 de zile de interdicţie pentru cetăţenii din şase ţări musulmane (Siria, Libia, Iran, Sudan, Somalia şi Yemen), precum şi de 120 de zile de interdicţie pentru refugiaţii din întreaga lume, pentru a introduce noi filtre de primire.

După cinci luni de procese în justiţie, o versiune modificată a decretului privind migraţia semnat de preşedintele american a intrat în vigoare la 29 iunie. Durata sa de aplicare se încheia duminică.

"Aceste restricţii sunt vitale pentru securitatea naţională", dar vor putea, precum în cazul Sudanului, să fie ridicate, a explicat un înalt responsabil guvernamental. Ţările vizate vor putea fi retrase de pe listă dacă ating nivelul american de control al cetăţenilor lor, a precizat el.

Conform oficialilor guvernamentali, adăugarea Coreei de Nord şi a Venezuelei arată că restricţiile au fost decise în baza unor aspecte de securitate şi că decretul nu viza în mod expres musulmanii, cum au afirmat detractorii măsurii.

"Religia, sau religia de origine a cetăţenilor sau a ţărilor lor, nu a fost un factor", a asigurat presa un oficial.

În ce priveşte Phenianul şi Caracas, "aceste guverne pur şi simplu nu se conformează cererilor noastre de bază în materie de securitate", a mai spus el.

Referitor la Ciad, acesta a fost adăugat chiar dacă este, potrivit decretului, "un partener important şi de valoare pentru contraterorism".

Ordinul notează prezenţa pe teritoriul Ciadului a diferite grupări jihadiste, precum Stat Islamic, Boko Haram sau Al-Qaida în Maghrebul Islamic, iar N'Djamena "nu partajează de manieră adecvată informaţiile privind securitatea publicului şi terorismul".

Coreea de Nord, angajată în această săptămână într-un război verbal cu Donald Trump din cauza ambiţiilor sale nucleare, "nu cooperează cu guvernul SUA". Phenianul nu are relaţii diplomatice cu Washingtonul.

Venezuela, unde o criză politică şi economică a degenerat în violenţe, este vizată de asemenea din cauza lipsei sale de cooperare în procedurile de verificare a călătorilor.

Dar restricţiile se aplică doar oficialilor guvernamentali şi rudelor acestora, în special responsabili din ministerele de Interne şi de Externe, forţe de poliţie şi servicii de informaţii.

Decretul prelungeşte, începând de duminică, restricţiile impuse celor cinci ţări care figurau pe lista precedentă. Pentru celelalte trei noi state, textul va intra în vigoare pe 18 octombrie.