"Suntem pregătiţi să începem verificarea" identităţii refugiaţilor în vederea întoarcerii, a declarat ea în parlamentul din Naypyidaw, capitala Myanmar, într-un discurs foarte aşteptat, după mai mult de trei săptămâni de tulburări în vestul ţării.

"Noi condamnăm orice încălcare a drepturilor omului", a adăugat Aung San Suu Kyi, fără să menţioneze armata acuzată de incendierea satelor şi de uciderea civililor în cadrul raidulor sale antiteroriste.

ONU a vorbit, la rândul său, despre o "purificare etnică" în legătură cu minoritatea musulmană rohingya din Myanmar.

"Forţele de securitate au primit instrucţiuni să ia toate măsurile pentru a evita daunele colaterale şi ca civilii să nu fie răniţi" în cursul operaţiunii antiteroriste, a adăugat ea.

"Suntem profund dezolaţi în legătura cu suferinţa tuturor celor care au fost prinşi în capcana acestui conflict", a afirmat Aung San Suu Kyi, referindu-se la civilii care au fugit în masă în Bangladesh, dar şi la budiştii care au fugit din satele lor în regiune.

"Nu dorim ca Myanmar să fie divizată pe baza confesiunilor religioase", a insistat ea, în timp ce Myanmar este vizat de critici internaţionale cu privire la soarta minorităţii rohingya.

Violenţele şi discriminările împotriva rohingya s-au intensificat în ultimii ani: trataţi ca străini în Myanmar, o ţară în procent de 90% budistă, aceştia reprezintă cea mai mare comunitate apatridă din lume.

De când le-a fost retrasă naţionalitatea birmaneză în 1982, ei se confruntă cu numeroase restricţii: nu pot călători şi nu se pot căsători fără autorizaţie şi nici nu au acces la piaţa muncii sau la servicii publice (şcoli şi spitale).