Creşterea cu 38 de milioane a persoanelor afectate de foamete anul trecut este 'în mare parte o consecinţă a proliferării conflictelor violente şi şocurilor climatice', subliniază raportul.

Acest document este publicat de trei agenţii ale ONU — FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură), FIDA (Fondul Internaţional al Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Agricolă), PAM (Programul Alimentar Mondial) — la care s-au raliat pentru prima dată Unicef şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

În total, circa 155 de milioane de copii sub cinci ani suferă de o întârziere în procesul de creştere din cauza foamei, potrivit acestui raport, în timp ce 52 milioane de copii suferă de insuficienţă ponderală în raport cu înălţimea lor.

Cel mai mare număr de copii înfometaţi şi malnutriţi se înregistrează în zonele de conflict.

În acelaşi timp, raportul îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că 41 milioane de copii sub cinci ani la nivel global sunt supraponderali, ceea ce creşte riscurile de obezitate şi boli la vârstă adultă. 'Anemia la femei şi obezitatea la adulţi sunt de asemenea îngrijorătoare', adaugă raportul.

'Aceste tendinţe sunt o consecinţă nu doar a conflictelor şi a schimbărilor climatice, ci şi a schimbărilor profunde a obiceiurilor alimentare' şi a sărăciei legate de 'scăderea economică', potrivit comunicatului de sinteză a raportului.

Potrivit agenţiilor ONU, 520 de milioane de oameni nu au acces la hrană suficientă în Asia, 243 de milioane în Africa, 42 de milioane în America Latină şi în Caraibe, ceea ce ar însemna 11,7% din populaţia asiatică, 20% în Africa şi 6,6% în zona Americii Latine şi Caraibelor.

Din totalul celor 815 milioane de oameni care sufereau de foame în 2016 la nivel global, 489 de milioane trăiesc în ţări afectate de conflicte.