Aceste declaraţii trebuie tratate totuşi cu prudenţă, notează agenţia franceză de presă.

Acuzată de organizaţii neguvernamentale din domeniul drepturilor omului precum Human Rights Watch de incendierea unor localităţi şi comiterea de atrocităţi, armata a negat întotdeauna că s-ar face responsabilă de aşa ceva.

"Teroriştii au luptat împotriva forţelor de securitate utilizând copii pe linia frontului", a acuzat biroul lui Aung San Suu Kyi.

Aceştia sunt copii din satele din zonă, echipaţi cu cuţite, principala armă a atacurilor comise vineri, potrivit autorităţilor.

"Ei au incendiat de asemenea localităţile minorităţilor etnice", se mai spune în declaraţia publicată pe pagina de Facebook a consilierei de stat, canalul oficial de comunicare al guvernului civil din Myanmar.

De cealaltă parte, grupul de rebeli Rohingya, Arakan Rohingya Salvation Army (ARSA), a revendicat atacuri coordonate asupra mai multor puncte de control ale poliţiei începând de vineri, dar a negat acuzaţiile.

"În cadrul raidurilor lor asupra satelor Rohingya, soldaţii birmanezi au fost însoţiţi de extremişti" budişti, care "au dat foc caselor", susţine luni gruparea pe contul său de Twitter @ARSA_Official.

Violenţele s-au desfăşurat în statul Rakhine, regiune din vestul ţării care se confruntă de mai mulţi ani cu tensiuni puternice între minoritatea musulmană Rohingya şi budişti.

În Bagladeshul vecin, în weekend, civili Rohingya au fugit înspăimântaţi din calea luptelor care continuă între forţele de ordine şi rebeli musulmani Rohingya.

De vineri, cel puţin 92 de persoane, inclusiv 12 membri ai forţelor de securitate, şi-au pierdut viaţa în urma confruntărilor, potrivit poliţiei.

Precedentele atacuri de anvergură împotriva unor puncte ale poliţiei datează din toamna anului 2016, care au fost urmate de o înăsprire a acţiunilor armatei în regiune, între care incendierea unor localităţi, ceea ce a dus la o strămutare masivă de civili Rohingya în Bangladeshul vecin. Aceştia au relatat despre atrocităţi comise de armată.

O comisie internaţională condusă de fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, şi-a făcut publice joi concluziile cu privire la situaţia din statul Rakhine, cerând Myanmar să ofere mai multe drepturi minorităţii Rohingya, pentru a preveni "radicalizarea" acesteia.