Oficialii au descris două documente confidenţiale din think tank, furnizând astfel cadrul şi raţionamentul pentru ceea ce agenţiile de intelligence au concluzionat ca fiind un efort intensiv al Rusiei de a influenţa alegerile electorale din 8 noiembrie, 2016.

Oficialii intelligence au obţinut documentele, care au fost pregătite de Institutul rus pentru Studii Strategice, bazat în Moscova, după alegeri. Institutul este condus de oficiali intelligence seniori pensionaţi, numiţi în funcţie de biroul lui Putin.

Primul document rus a fost o lucrare de strategie, scrisă anul trecut, în iunie, care a circulat la cele mai înalte niveluri ale guvernului rus, dar nu a fost adresată unor persoane specifice.

Actul recomanda Kremlinului să lanseze o campanie de propagandă în social media, iar platformele de ştiri ruse să încurajeze votanţii americani să aleagă un preşedinte care ar avea o abordare mai blândă faţă de Rusia, decât administraţia preşedintelui de la acea vreme, Barrack Obama - potrivit oficialilor citaţi.

Un al doilea document, redactat în octombrie, şi distribuit pe aceeaşi cale, avertiza că Hillary Clinton, candidatul democratic în cursa prezidenţială, avea şanse mari să câştige alegerile. Din acest motiv, potrivit documentului, era mai bine pentru Rusia să îşi încheie propaganda pro Trump şi în schimb să intensifice mesajele despre frauda voturilor, pentru a submina legitimitatea sistemului electoral din SUA şi pentru a distruge reputaţia lui Clinton, astfel încât mandatul să îi fie afectat, au mai spus oficialii.

Oficialii au dorit să îşi păstreze anonimatul, având în vedere statutul clasificat al documentelor ruse pe care le-au citat. Aceltia au refuzat să menţioneze cum a obţinut SUA documentele. Agenţiile de itnelligence au refuzat, de asmenea, să comenteze pe marginea subiectului.

Putin a negat orice implicare în alegerile electorale din SUA. 

Documentele au fost esenţiale pentru concluzia administraţiei Obama conform căreia Rusia a montat o campanie de ”ştiri false” şi a lansat un atac cibernetic împotriva Partidului Democratic şi asupra campaniei lui Clinton, au mai adăugat oficialii.

“Putin a avut acest obiectiv în minte tot timpul, aşa că a rugat institutul să îi traseze o hartă”, a spus unul dintre oficiali, fost agent de intelligence, acum pensionat.

Trump a spus că activităţile Rusiei nu au avut niciun impact asupra rezultatelor cursei prezidenţiale. Actuala investigaţie a Congresului şi a FBI în legătură cu interferenţele ruseşti nu a adus în faţă niciun fel de dovezi că asociaţii lui Trump au colaborat cu ruşii pentru a schimba rezultatele alegerilor.

Patru dintre cei şapte oficiali au menţionat că abordarea trasată în documentul din luna iunie era o extindere a unui efort lansat de administraţia Putin în martie, 2016. În acea lună, Kremlinul a instructat canalele de ştiri susţinute de stat, inclusiv platforma internaţională Russia Today şi agenţia de ştiri Sputnik, să înceapă să dea articole, ştiri favorabile pentru Trump şi acţiunile sale în cursa prezidenţială, au mai mărturisit oficialii.

Russia Today a refuzat să comenteze pe marginea subiectului. Un purtător de cuvânt al agenţiei de ştiri Sputnik a respins vehement afirmaţiile oficialilor conform cărora ar fi luat parte într-o campanie iniţiată de Kremlin şi lea catalogat drept un ”pachet absolut de minciuni”.

”Şi apropo, nu este primul pachet de minciuni pe care îl auzim din partea unor surse din cercul oficialilor din SUA”, a mai spus purtătorul de cuvânt al agenţiei.

Niciunul dintre documente nu menţionează lansarea emailurilor hackuite ale Partidului Democratic pentru a interfera cu alegerile americane, spun patru dintre cei şapte oficiali. Aceştia afirmă că hacking-ul a fost o operaţiune de intelligence ascunsă, care se desfăşura separat de  Kremlin.

Propaganda verbală şi eforturile ascunse de hacking s-au împuternicit reciproc, mai spun oficialii. Atât Russia Today, cât şi Sputnik au promovat intens email-urile sparte ale Partidului Democrat, care conţineau în mare parte detalii jenante.

Cicni dintre oficialii american descriu institul ca fiind think tank-ul din interiorul Kremlinului, care se ocupă de politicile externe.