În plângerea scrisă întinsă pe 45 de pagini, partea ucraineană reclamă încălcarea a două convenţii ONU. Guvernul de la Kiev vrea să dovedească că Rusia încalcă directiva internaţională de combatere a finanţării terorismului, prin sprijinul acordat separatiştilor pro-ruşi din regiunea Donbas. Kievul consideră cele două autointitulate "republici populare" Doneţk şi Lugansk drept "grupări armate ilegale", care ar acţiona cu "sprijin rusesc decisiv". Rusia nu recunoaşte că ar acorda ajutor militar rebelilor din Donbas.

A doua parte a plângerii vizează felul în care sunt tratate în Crimeea anexată de ruşi în martie 2014 minoritatea tătară şi cea ucraineană. Rusia ar fi încălcat convenţia ONU anti-rasism, recurgând la încarcerări nejustificate şi la interzicerea organizaţiei tătarilor din Crimeea Medschlis.

Ca dovezi, sunt prezentate mai multe rapoarte: ale ONU, ale OSCE, ale echipei internaţionale de investigatori în cazul doborârii în estul Ucrainei a avionului Air Malaysia, precum şi imagini capturate de sateliţii NATO. Ucraina vrea ca instanţa de la Haga să constate "responsabilitatea internaţională" a Rusiei, printre altele pentru doborârea zborului MH17 şi pentru uciderea de civili în diverse oraşe din estul Ucrainei. De asemenea, partea ucraineană solicită reparaţii financiare de la ruşi. Zborul MH17 a fost doborât în iulie 2014 în estul Ucrainei de o rachetă. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au fost ucise.

Ucraina a înaintat această plângere în ianuarie 2017, aproape la trei ani distanţă de incidentele invocate. Kievul ar fi avut nevoie de timp pentru a pregăti bine demersul. Un motiv posibil ar fi ca şansele de a trage Rusia la răspundere în faţa altor instanţe ar fi tot mai reduse. De exemplu la Tribunalul Penal Internaţional, cu sediul tot la Haga, creat şi pentru a se ocupa de procele celor acuzaţi de crime de război.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat la sfârşitul lui 2016 că ţara sa nu recunoaşte această instanţă, refuzând ratificarea tratatului de recunoaştere a autorităţii acesteia. Nici Ucraina nu l-a ratificat, dar a împuternicit în anumite cazuri instanţa să cerceteze unele incidente începând cu finalul lui 2013. TPI cercetează în prezent o cauză legată de conflictul ucraineano-rus, dar experţii cred că sunt şanse slabe ca cetăţeni ruşi să fie găsiţi vinovaţi, întrucât ar fi vorba de infracţiuni petrecute pe teritoriul ucrainean.

La Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Ucraina a înaintat deja din 2014 cinci plângeri împotriva Rusiei, în timp ce o a şasea este în pregătire. Dar Curtea Constituţională de la Moscova a decis că are drept final de decizie asupra hotărârilor CEDO. Ceea ce înseamnă că aceste sentinţe nu au nicio influenţă în Rusia.