Agitând pancarte cu sloganuri "Stop AfD!" şi "Inima mea bate pentru diversitate", manifestanţii au defilat cu două zile înainte ca deputaţii AfD să participe la prima şedinţă a Bundestagului, parlamentul federal format în urma alegerilor legislative din 24 septembrie.

Această mişcare antiislam şi antiimigranţi a obţinut 12,6 % din sufragii la alegerile respective, devenind al treilea partid al ţării ca importanţă. Un triumf electoral istoric pentru o astfel de mişcare, care sparge un tabu în ţară, după o campanie în cursul căreia şi-a radicalizat retorica.

Intrarea în Bundestag a deputaţilor AfD, care obţinuse un scor sub pragul electoral de 5% în 2013, constituie o cotitură în istoria postbelică a Germaniei.

AfD a ştiut să profite de nemulţumirea unei părţi a societăţii germane, generată de primirea a peste un milion de solicitanţi de azil în 2015 şi 2016, decizie luată de cancelarul Angela Merkel.

"În timp ce AfD va veni în Bundestag pentru prima oară la 24 octombrie, trebuie să se ştie că parlamentul nostru nu este o scenă pentru rasism, discriminare şi falsificare a istoriei", a declarat mişcarea Campact, care lansase şi apelul de a manifesta duminică.