De la Anatole France, la Bob Dylan, de la fondatorul Crucii Roşii, la Barack Obama, de la descoperitorul razelor X, la Albert Einstein, premiile Nobel au fost atribuite, începând cu anul 1901, de 579 de ori unui număr de 911 laureaţi, pentru domeniile medicină, chimie, fizică, literatură şi pace, la care s-a adăugat şi categoria economie din 1968, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Singurul Nobel decernat la Oslo, premiul pentru pace, suscită cele mai mari aşteptări, dar şi cele mai mari controverse.

După ce preşedintele columbian, Juan Manuel Santos, a fost laureat în 2016 pentru contribuţia sa la restabilirea păcii într-o ţară răvăşită de un conflict vechi de mai bine de jumătate de secol, anul acesta au fost înregistrate 318 nominalizări pentru prestigioasa distincţie. De la înfiinţarea premiilor, 104 persoane au primit premiul pentru pace, la care se adaugă 26 de grupuri şi organizaţii precum Cvartetul pentru dialog naţional tunisian, laureat în 2015.

Problema nucleară domină pronosticurile în contextul amplificării tensiunilor între Washington şi Phenian, dar şi pe fundalul incertitudinilor privind acordul iranian criticat de preşedintele Trump. Personajele-cheie ale acestui acord, şefii diplomaţiei europene şi iraniene, Federica Mogherini, respectiv Mohammad Javad Zarif, sunt preferaţii directorului Institutului de cercetări pentru pace din Oslo, Henrik Urdal. „Având în vedere situaţia din Coreea de Nord, este foarte important să susţinem iniţiativele împotriva proliferării armelor nucleare”, a subliniat acesta.

Pe lista premiului pentru pace se mai află „Căştile albe siriene”, medicul congolez Denis Mukwege, blogger-ul saudit Raef Badaoui, condamnat la închisoare, americanul Edward Snowden, care a făcut dezvăluiri despre amploarea supravegherii electronice de către Agenţia Naţională de Securitate Americană (NSA).

La categoria literatură, Academia suedeză ţine secretă lista nominalizaţilor aşa că rămân doar presupunerile subiective ale criticilor.

În fiecare an, pe listă revin numele lui Don DeLillo (Statele Unite), Margaret Atwood (Canada), Adonis (Franţa/Liban/Siria), Haruki Murakami (Japonia), Ngugi Wa Thiong'o (Kenya), Amos Oz şi David Grossmann (Israel), Claudio Magris (Italia), Ismaël Kadaré (Albania) şi Michel Houellebecq (Franţa).

Un singur lucru pare sigur în cercurile literare de la Stockholm: anul acesta, Academia suedeză va face o alegere clasică, conservatoare chiar, după decizia din 2016, surprinzătoare şi controversată, de a-i acorda distincţia lui Bob Dylan.

„Ceea ce s-a întâmplat anul trecut a fost cu totul ieşit din comun. Cred că anul acesta, vom avea un romancier sau un eseist din Europa, adică exact contrarul lui Bob Dylan”, a pronosticat Björn Wiman, redactorul-şef al secţiei culturale a cotidianului suedez Dagens Nyheter.

AFP prezintă cele mai importante cifre şi date din istoria premiilor Nobel:

— 9 milioane de coroane suedeze (echivalentul a 940.000 de euro) este suma pe care o vor împărţi laureaţii în 2017. Scriitorii câştigă cel mai bine pentru că, de cele mai multe ori, există un singur laureat în categoria literatură.

— 6 laureaţi au refuzat premiul, dar trebuie făcută distincţia între cei care au făcut-o de bunăvoie, cum a fost cazul scriitorului francez Jean-Paul Sartre (premiul pentru literatură în 1964) şi vietnamezul Le Duc Tho (premiul pentru pace în 1973) şi ceilalţi patru care au fost constrânşi de regimurile dictatoriale din Germania nazistă şi Uniunea Sovietică.

— 49 de situaţii în care diferitele jurii nu au decernat niciun premiu, de cele mai multe ori în cazul premiului Nobel pentru pace, neacordat de 19 ori, cel mai recent în 1972.

— 50 de ani este perioada pentru care deliberările juriului sunt păstrate secrete.

— 17 ani avea cel mai tânăr laureat, pakistaneza Malala Yousafzai (premiul pentru pace, în 2014). Cel mai vârstnic, americanul Leonid Hurwicz (premiul pentru economie, în 2007) avea 90 de ani.

— 67 de ani este media de vârstă a laureaţilor premiului pentru economie, în timp ce vârsta medie a laureaţilor pentru fizică este de 55 de ani.

— 28 de laureaţi pentru literatură provin din ţările vorbitoare de limba engleză, cu mult peste francofoni (14), germanofoni (13) şi hispanofoni.

— 48 de femei au fost distinse cu Premiul Nobel, printre care Marie Curie, de două ori (pentru fizică în 1903 şi chimie în 1911). Categoriile în care femeile au obţinut cele mai puţine premii sunt economia, unde a existat o singură femeie laureată, în 2009, şi fizica, cu doar două laureate.

— 21 de ani a trebuit să aşteptate birmaneza Aung San Suu Kyi înainte să i se permită să vină la Oslo să-şi ridice distincţia pentru pace decernată în 1991. Nu şi-au ridicat niciodată premiul Carl von Ossietzky (1935), decedat în 1938 fără să poată ieşi din ţară, şi disidentul chinez Liu Xiaobo (laureat în 2010), decedat anul acesta.

— 1.350 este numărul aproximativ al invitaţilor la recepţia organizată în onoarea laureaţilor în fiecare an, pe 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel, la sediul Primăriei din Stockholm.

— Peste 500 de metri de in învelesc cele 60 de mese, iar 260 de ospătari aranjează 7.000 de vase din porţelan, 5.400 de pahare şi 10.000 de tacâmuri din argint.

— 4,2 milioane de coroane era valoarea totală a activelor Fundaţiei Nobel la finalul anului 2016, dintre care 50% în acţiuni.