Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

Mineriada din 13 - 15 iunie 1990

Din aprilie 1990, timp de mai bine de 50 de zile, zeci de mii de români au transformat Piaţa Universităţii în cartierul general al protestelor faţă de regimul postdecembrist condus de Ion Iliescu. După alegerile de la 20 mai, câştigate zdrobitor de Frontul Salvării Naţionale, principalele organizaţii politice şi civice s-au retras din Piaţa Universităţii. Manifestaţia anti-Iliescu şi anti-FSN şi-a pierdut mult din amploare. Cu toate acestea, autorităţile au hotărât să intervină.

În seara de 11 iunie 1990, premierul Petre Roman decide, într-o şedinţă de guvern la care participă şi Ion Iliescu, evacuarea prin forţă a ultimilor manifestanţi din Piaţa Universităţii. În noaptea de 12-13 iunie, forţele de ordine operează arestări şi eliberează Piaţa Universităţii. Carosabilul este spălat.

În ziua de 13 iunie, românii văd în transmisiunile Televiziunii Române că aşa-numiţi protestatari violenţi au provocat distrugeri în centrul Bucureştiului, au atacat clădirea Ministerului de Interne şi apoi chiar televiziunea, care şi-a întrerupt emisia.

La reluarea transmisiunii în direct, românii îl văd pe Răzvan Theodorescu, preşedintele TVR, alături de redactori speriaţi şi chiar loviţi, acuzând elemente turbulente, de sorginte legionară, de violenţele şi distrugerile provocate în interiorul instituţiei. Publicului i se sugera că şi televiziunea, şi autorităţile au nevoie de ajutorul civililor, exact ca la Revoluţie.

O discuţie între ministrul de Interne şi şeful Poliţiei, înregistrată de pe frecvenţele instituţiilor respective, demonstrează faptul că violenţele au fost puse la cale chiar de autorităţi:

Pe 14 iunie, peste 10.000 de mineri, în frunte cu Miron Cosma, vin la Bucureşti şi cutremură situaţia politică a României. Perceput ca un regim de tranziţie spre democraţie, mandatul lui Ion Iliescu în fruntea României a fost marcat încă dinainte de depunerea jurământului de acuzaţia că ar fi instigat civili contra civili în bătălia politică.

Ion Iliescu neagă însă că minerii ar fi fost chemaţi la Bucureşti: „Nu-i putea chema nimeni, ei nu puteau fi chemaţi de nimeni şi nici dirijaţi de cineva. Ei aveau logica lor în această acţiune”.

Pe străzile din centrul Bucureştiului, minerii au bătut manifestanţi anticomunişti şi simpli trecători. Bilanţul oficial al morţilor este de 6, dintre care 4 prin împuşcare, iar al răniţilor - de câteva sute. Informaţii neoficiale vorbesc de peste 100 de morţi.