Aflat la Istanbul, oficialul Naţiunilor Unite a cerut o redistribuire masivă a refugiaţilor sirieni şi de alte etnii ajunşi în Europa.

„Vom face tot ce putem pentru a ajuta guvernul turc să găsească resurse adiţionale pentru oamenii care trăiesc aici sub protecţie temporară, pentru a le face viaţa cât mai bună cu putinţă”, a spus Grandi, care a vizitat o tabără de refugiaţi situată în apropierea frontierei cu Siria.

Aproximativ 10% dintre cei 2,2 milioane de refugiaţi sirieni aflaţi în Turcia locuiesc în tabere, iar ceilalţi în diverse oraşe turceşti, adesea lucrând ilegal pentru salarii infime.

Pe 8 ianuarie, guvernul de la Ankara a introdus restricţii de viză pentru sirienii care intră pe teritoriul Turciei pe calea aerului sau pe mare, măsura vizând reducerea fluxului de migranţi din ţara vecină devastată de războiul început în 2011.

Potrivit Ministerului de Externe turc, noile reglementări sunt menite să reducă numărul sirienilor care sosesc în Turcia dintr-un stat terţ precum Liban sau Egipt.

Sirienii care vor intra în Turcia pe cale terestră direct din ţara lor sunt în continuare bineveniţi ca refugiaţi, a precizat o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei de la Ankara. Turcia îşi menţine politica porţilor deschise, a subliniat ea. Cu toate acestea, activişti sirieni şi militanţi pentru drepturile omului afirmă că realitatea de pe teren este mult diferită, grănicerii turci întorcând la frontieră refugiaţi în Siria.

Se estimează că peste 250.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în conflictul din Siria, care a alungat din casele lor 11 milioane de persoane, mai mult de jumătate din populaţia ţării.

La sfârşitul lunii noiembrie 2015, Turcia şi Uniunea Europeană au ajuns la un acord ce prevede un ajutor comunitar de 3 miliarde de euro pentru Ankara în schimbul angajamentului vizând un control mai bun al frontierelor şi cooperarea în lupta împotriva traficanţilor de migranţi.