Moneda, ca armă economică; Cum aprecierea dolarului american distruge echilibrul economiei globale

Moneda, ca armă economică; Cum aprecierea dolarului american distruge echilibrul economiei globale
Sursa: jurnal.md Foto: rbs.com 01.09.2015 15:49
Creşterea dolarului întăreşte puterea de cumpărare a americanilor şi scufundă Brazilia şi Venezuela în criză. 

Dolarul american, mo­ne­da în care sunt sta­bilite preţurile materiilor prime, distruge echi­li­brul din economia mon­dială aducând durere în ţări precum Ve­nezuela şi Brazilia, dependente de exporturile de petrol respectiv de mi­ne­reu de fier, şi energie nouă în economii industrializate şi consu­ma­toare de ma­terii prime precum SUA şi Germania. În Venezuela, un stat care a experi­mentat o utopie socialistă speculând pe seama apetitului lumii pentru petrol, depozitele de alimente au ajuns să fie păzite cu armata, iar hiperinflaţia face ravagii la nivelul puterii de cumpărare. Este penurie de aproape orice produs, mai puţin benzină, care este subven­ţionată de stat. Venezuela este cel mai mare producător de petrol din America de Sud.

Brazilia, a şaptea economie ca mă­rime a lumii, specializată pe exporturile de materii prime, este în recesiune şi trece printr-o criză politică.

În schimb, în SUA, cheltuielile popu­laţiei, coloana vertebrală a celei mai mari economii a lumii, cresc pro­pulsate de ieftinirea benzinei. Apre­cierea dolarului, la care au contribuit oficialii Rezervei Federale – banca centrală a SUA – sugerând că instituţia se pregăteşte să majoreze dobânzile pentru prima dată în ultimul deceniu, contribuie la ieftinirea materiilor prime pe pieţele internaţionale, inclusiv a pe­trolului. Cheltuielile populaţiei contri­buie cu mai mult de două treimi la acti­vitatea economică a SUA. Din această perspectivă, aprecierea dolarului are efectul unui adevărat stimulent de creştere economică, mai ales în condiţiile în care dobânzile de referinţă ale Fed sunt la zero. Cheltuielile consumatorilor ame­ri­cani au crescut cu 0,3% în iulie, ritm înregistrat şi în luna anterioară. Sa­lariile au înregistrat cea mai mare creştere în­cepând cu noiembrie, de 0,5%. Benzina ieftină, angajările şi creditul ieftin susţin cererea internă, scrie Bloomberg.

Ieftinirea benzinei va aduce economii de 90 de dolari pe lună de gos­podărie până la sfârşitul anului, bani ce vor întări puterea de cumpărare şi vor sprijini creşterea economică.

Preţurile petrolului destinat pieţei americane s-au prăbuşit de la 60 de dolari barilul în iunie la 44,4 dolari pe baril ieri. Săptămâna trecută pre­ţul a trecut sub 40 de dolari barilul. De­clinul va aduce, pro­babil, preţurile ben­zinei la cele mai mici niveluri începând cu 2009, potrivit Financial Times.

În iulie, preţul mediu al benzinei era de 2,8 dolari galonul. Analiştii se aşteaptă ca acest combustibil să se iefti­nească sub 2 dolari galonul. Consumul mediu de benzină pentru o gospodărie este de 3,3 galoane pe zi.

Preţurile mici ale ţiţeiului lovesc dur producătorii americani, care nu mai investesc şi îşi reduc din personal. Însă cum America este importator net de petrol, preţurile mici aduc mai multe beneficii decât efecte negative.

În contextul ieftinirii ben­zinei, nu trebuie să fie de mirare că în iulie cheltu­ielile ameri­ca­nilor pe bunuri desti­nate folo­sinţei îndelungate, precum auto­vehi­culele, au înregistrat cea mai mare creştere.

Şi în Germania, cea mai mare eco­nomie euro­peană, cheltuielile de retail cresc. În iulie, aceste cheltuieli au înregistrat cel mai puternic avans lunar din ultimele nouă luni, de 1,4%, cu mult peste aşteptările analiştilor. În iunie, avansul a fost de 1%, potrivit Deutsche Welle.

Preţurile engros ale energiei au atins în august cele mai joase niveluri din ultimii 12 ani. Declinul se poate explica prin energia verde, mai ieftină decât cea tradiţională şi care are prioritate la intrarea în reţea. Însă la reducerea facturilor a contribuit şi reducerea preţurilor cărbunelui şi gazelor naturale, notează Bloomberg.

Explicaţie

Preţurile materiilor prime evo­luează de obicei invers faţă de valoarea dolarului. Când dolarul se întăreşte faţă de alte monede de referinţă, preţurile materiilor prime scad, şi invers. Se întâmplă aşa pentru că preţurile ma­teriilor prime pe pieţele interna­ţionale sunt stabilite în dolari. Când valoarea dolarului creşte, va fi nevoie de mai puţini dolari pentru a cumpăra aceeaşi cantitate de materii prime. Prin urmare preţul se reduce. Iar în ultimele luni, deoarece economia americană a evoluat mai bine decât principalii competitori, iar Fed a oprit programul de stimulare prin tipărirea de dolari, moneda americană a evoluat mai rapid decât monedele rivale precum yenul sau euro.

Venezuela

În Venezuela, oamenii aşteaptă cu orele la cozi lungi la supermarketuri pentru a cumpăra alimente de bază pre­cum lapte şi orez. Penuria de alimente face din foamete o îngrijorare în creş­tere. Guvernul a mobilizat armata pentru a stopa contrabanda cu mâncare şi pentru a descuraja speculatorii. Dar după ce intră în posesia alimentelor, trupele devin adesea ţinta oamenilor disperaţi.

Sondajele de opinie arată că 30% dintre venezueleni mănâncă două sau chiar mai puţine mese pe zi. În primul trimestru, procentul a fost de 20%, scrie The Wall Street Journal. Popularitatea partidului de guvernământ este mai mică de 20%, iar în decembrie vor fi alegeri generale. În prima jumătate a anului ONG-urile au înregistrat 500 de proteste cauzate de penuriei de alimente, 56 de jafuri şi zeci de tentative de jal la magazinele cu mâncare, farmacii şi depozite. Chiar şi camioanele cu provizii sunt ţinta atacurilor.

„Când oamenii nu sunt la cozi, stau afară şi protestează. Este o criză naţională“, a descris situaţia preşedintele unui ONG. Un deceniu de cheltuieli populiste şi prăbuşirea preţurilor petrolului au lăsat guvernul falit. În anii trecuţi, când preţurile petrolului erau sus, guvernul de stânga a inundate pieţele cu produse subvenţionate variind de la ulei de gătit la scutece. Guvernul le-a dat locuitorilor oraşelor de graniţă acces nu doar la produse ieftine, ci şi la surse „alternative“ de venit. Mulţi oameni au făcut contrabandă cu aceste produse, şi cu benzina aproape gratuită, în ţara vecină Columbia.

Acum, cum banii din petrol sunt din ce în ce mai puţini, guvernul nu mai are cu ce să plătească importurile.

Brazilia

Economia Braziliei a scăzut cu 1,9% în al doilea trimestru în raport cu cele trei luni anterioare. În primul trimestru, contracţia a fost de 0,7%. Cea mai mare economie din America de Sud este „pedepsită“ de plonjonul preţurilor materiilor prime, de exportul cărora este dependentă, scrie La Tribune. Activitatea din industria s-a redus cu 4,3%, iar cea din comerţ cu 3,3%. S-au contractat, de asemenea, agricultura şi serviciile. Cheltuielile de consum au scăzut cu 2,1%, cea mai slabă evoluţia începând cu 2001. Investiţiile s-au prăbuşit cu 8,1%, marcând astfel al optulea trimestru consecutiv de declin.

„Datele privind PIB-ul arată că Brazilia trece printr-o recesiune puternică, într-o conjunctură politică problematică, cu inflaţia în creştere, dobânzi în creştere şi cu necesitatea unei ajustări bugetare care nu mai vine“, a spus pentru AFP Alex Agostini, analist la Austin Rating.

Pe 16 august aproape un milion de persoane au ieşit să protesteze în principalele oraşe braziliene cerând demisia preşedintelui Dilma Rousseff, prinsă într-un spectaculos scandal de corupţie.

Ziarul Financiar

Ştiri similare

Ştiri NON-STOP