„Sper că miercuri vor fi trimise propunerile şi vor putea fi reluate negocierile. Este prematur să fim optimişti, Grecia are nevoie de reforme credibile, asta aşteptăm”, a subliniat Dijsselbloem,citează Mediafax.

Ministrul de Finanţe al Finlandei, Alexander Stubb a precizat că solicitarea pentru accesarea de fonduri de urgenţă, va fi însoţită de multe condiţii.

„Guvernul de la Atena trebuie să manifeste voinţa de a depăşi criza accentuată de organizarea referendumului”, a adăugat oficialul finlandez.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, va rosti, miercuri dimineaţă, un discurs în Parlamentul European, anunţă preşedintele instituţiei, germanul Martin Schulz.

Totodată, sursa conchide că ieri, Alexis Tsipras l-a sunat pe preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, înaintea summitului Eurogrup, explicându-i că economia greacă are nevoie urgentă de un împrumut.

„Barack Obama a exprimat speranţa unui rezultat favorabil al negocierilor” Greciei cu creditorii internaţionali, a comunicat Casa Albă, menţionând că Statele Unite doresc menţinerea Greciei în zona euro.

Cetăţenii greci au votat în proporţie de 61% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaţionali, 38,99% pronunţându-se în favoarea acestora.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime.