Rata participării a fost de 62,5%, peste pragul minim de 40% necesar validării scrutinului. Potrivit autorităţilor de la Atena, votul s-a desfăşurat fără incidente, comunică Agerpres.

Premierul Tsipras, care şi-a îndemnat compatrioţii să voteze „Nu”, a transmis duminică seară un mesaj televizat în care a făcut apel la „unitate” şi a promis — la fel ca înainte de referendum — că va încerca să obţină un acord mai favorabil din punct de vedere social, aluzie la măsurile de austeritate cuprinse în propunerile respinse prin acest referendum.

De cealaltă parte cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au anunţat că se vor întâlni în această seară pentru a discuta urmările acestui scrutin. Ei au cerut, în urma unei discuţii telefonice, convocarea unui summit de urgenţă al zonei euro. Într-o postare pe Twitter, preşedintele CE, Donald Tusk, a confirmat că summit-ul va avea loc marţi seara, la Bruxelles, scrie dw.de. 

La rândul său, Sigmar Gabriel, ministrul social-democrat german al Economiei si vice-cancelar, a declarat: „Alexis Tsipras a tăiat ultimele punţi între ţara sa şi Europa. După respingerea regulilor de joc ale zonei euro (...), sunt greu de imaginat negocieri asupra unor programe de asistenţă în valoare de miliarde de euro”. 

Experţii economici şi financiari au făcut mai multe scenarii. Expertul în economie, Clemens Fuest, vede totuşi motive întemeiate pentru grexit: „Cu guvernul actual şi cu deficitul instituţional, Greciei i-ar merge mai bine în afara zonei euro”, a declarat preşedintele Centrului de cercetare economică din Mannheim. Şi Kai Konrad, directorul Institutului Max Planck pentru drept financiar şi finanţe publice, pledează pentru o ieşire a Greciei din zona euro: „Economia Greciei ar putea să se dezvolte mult mai bine, dacă ţara nu ar mai fi în zona euro”.

Alţi economişti pledează împotriva retragerii Greciei din zona euro. Expertul monetar american, Barry Eichengreen, de la Universitatea Berkeley, consideră că după grexit, economia Greciei ar scădea şi mai mult, iar inflaţia ar creşte: „Haosul ar mai dura mult timp, posibil câţiva ani”. Marcel Fratzscher, preşedintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), consideră grexit-ul o cale greşită, chiar şi pentru Germania şi Europa. Pentru că în acest caz, ar fi returnate şi mai puţine credite, iar costurile pentru plătitorii germani de impozite ar fi şi mai mari.

Precizăm că în ultimele sale contra-propuneri înaintate creditorilor, Tsipras a cerut un nou împrumut de 30 de miliarde de euro pe doi ani, în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (ESM), şi o înţelegere asupra spinoasei datorii externe a Greciei, adică o nouă restructurare a acestei datorii.

Grecia a beneficiat în anul 2012 de o reducere cu 107 de miliarde de euro a datoriei externe şi, în plus, a primit în ultimii patru ani împrumuturi în valoare de 220 de miliarde de euro în cadrul a două programe succesive de asistenţă financiară. Al doilea program a expirat marţi, când Grecia a intrat practic în incapacitate de plată, neachitând Fondului Monetar Internaţional o tranşă în valoare de 1,6 miliarde de euro. Grecia trebuie să ramburseze şi Băncii Centrale Europene, pe 20 iulie, o altă tranşă de împrumut de 3,5 miliarde de euro.