Inventatorul ce transformă resursele naturale în medicamente

Inventatorul ce transformă resursele naturale în medicamente
Sursa: Jurnal de... Foto: ziar.jurnal.md 10.08.2012 17:19

BRAVO, DOCTORE!

Victor Ghicavîi a făcut din farmacologie profesiunea de credinţă. Este convins că acest domeniu va funcţiona în Republica Moldova atunci când întreprinderile producătoare de medicamente vor colabora cu centrele ştiinţifice şi când vor finanţa proiectele de cercetare. Industria farmaceutică moldovenească, în opinia sa, trebuie orientată spre fabricarea produselor moderne, competitive şi eficiente, spre necesităţile sistemului de sănătate din Republica Moldova.

Şi deoarece acest lucru întârzie să se producă sau chiar pare ca o fata morgana, nu disperă, valorifică potenţialul ştiinţic, şi aceasta indiferent de (in)disponibilitatea producătorilor farmaceutici din Republica Moldova de a susţine descoperirile ştiinţifice. Catedra Farmacologie şi Farmacologie Clinică a Universităţii de Stat de Medicină „Nicolae Testemiţanu”, în frunte cu reputatul inventator, prin producerea preparatelor hipertensive şi antihipotensive, a contribuit la creşterea numărului acestui gen de medicamente folosite pe larg şi cu succes în diverse stări de urgenţă, a grupei de produse farmaceutice odinoară foarte puţine la număr şi cu destule dezavantaje.

Debutul în farmacologie

 

Dezvoltarea acestei unităţi de bază a universităţii de medicină este inimaginabilă fără contribuţia cunoscutului profesor. Victor Ghicavîi, mai întâi, a fondat catedra, ca ulterior să treacă la conducerea acesteia. Astfel, debutul în domeniul farmacologiei şi-l face începând din 1966, când devine asistent la Catedra Farmacologie. În 1980, este numit în funcţia de şef al cursului farmacologie clinică, iar din 1982 – şef al Catedrei Farmacologie Clinică. Din 1988, este şeful Catedrei Farmacologie şi Farmacologie Clinică.

 

Pe parcursul activităţii sale, a demonstrat calităţi manageriale deosebite în domeniul organizării procesului didactic, lucrului ştiinţific şi activităţii clinice conform cerinţelor moderne. A depus eforturi considerabile pentru asigurarea procesului de studiu cu materiale metodico-didactice, contribuind la editarea unei serii de indicaţii metodice, compendii, manuale, culegeri de teste în limba română, rusă, franceză şi engleză.

 

În cei nouă ani în care a fost vicerector pentru activitate didactică (1986–1995), a elaborat o nouă concepţie de instruire a cadrelor medicale, a implementat instruirea şi pregătirea cadrelor medicale prin sistemul de rezidenţiat. De asemenea, a jucat un rol important la transformarea Institutului de Stat de Medicină din Chişinău în universitate, a contribuit la stabilirea primelor relaţii cu instituţii de profil din diverse state ale lumii, la instalarea controlului testat al manoperelor practice ale studenţilor şi viitorilor medici.

 

Lucrări de o valoare ştiinţifică majoră

 

Este autor şi coautor a peste 400 de lucrări ştiinţifice, a 63 brevete de invenţii internaţionale şi naţionale. A organizat şi participat la mai multe foruri ştiinţifice cu teme actuale în domeniul medicinei bazate pe probe şi medicinii personalizate (individualizate), a problemelor elaborării şi utilizării raţionale a medicamentelor etc. Dintre cele mai importante lucrări elaborate de domnia sa menţionăm: „Medicamentele şi utilizarea lor raţională” (2004), „Medicamentul, beneficiu sau prejudiciu” (2009), „Serviciul farmacologia clinică în instituţia de sănătate publică (curativă)” (2010), sau în colaborare – manualul „Farmacologia clinică” (2009), „Farmacologia” (2010). Aceste lucrări de o valoare ştiinţifică şi aplicativă majoră reprezintă rezultatul analizei minuţioase a lucrărilor ştiinţifice în domeniul medicamentului – farmacologiei şi farmacoterapiei.

 

Şcoala de farmacologie

 

A fondat o şcoală de farmacologi, sub îndrumarea sa au fost elaborate şi susţinute cinci teze de doctori habilitaţi şi 20 de teze de doctori în ştiinţe medicale. Acordă o atenţie deosebită activităţii cercului ştiinţific studenţesc, membrii căruia sunt laureaţi ai conferinţelor şi congreselor studenţeşti (Congresul al III-lea Internaţional al Studenţilor şi Tinerilor medici MedEspera – mai 2010, 2011, 2012).

Depune eforturi pentru implementarea serviciului farmacologiei clinice în sistemul de sănătate al Republicii Moldova, pentru asigurarea populaţiei cu medicamente accesibile, eficiente şi inofensive. A elaborat o concepţie nouă privind modul de selectare şi utilizare raţională a medicamentelor prin aplicarea unui set de măsuri eficiente ale medicinii bazate pe dovezi şi medicinii personalizate, un complex de măsuri înaintate către lucrătorii medicali şi consumatorii de medicamente.

Perseverenţa profesorului

Consideră că o farmacoterapie eficientă şi calitativă o poate asigura medicul-farmacolog clinician – un specialist nou, o specialitate recent aprobată, la iniţiativa şi cu insistenţa profesorului universitar. În nomenclatorul specialiştilor sistemului de sănătate şi în statele instituţiilor medico-sanitare publice este oficial inclusă funcţia de medic farmacolog clinician. În opinia reputatului profesor, anume serviciului farmacologie clinică îi revine selectarea şi utilizarea raţională a medicamentelor, supravegherea administrării lor, farmacoeconomia şi farmacoepidemiologia acestora.

Un specialist nou, o specialitate nouă

Este convins că în Republica Moldova există suficientă materie primă din care ar putea fi produse preparate naţionale. Ghidându-se de această părere fermă, în ultimii ani, și-a dat aportul la fondarea şi consolidarea bazei ştiinţifice a industriei farmaceutice naţionale prin realizare obiectivelor Programului de Stat al AŞM „Elaborarea şi implementarea noilor preparate farmaceutice în baza utilizării materiei prime locale” al cărei conducător este. Preparatele „Izoturon”, „Difetur”, „Raviten” şi altele au contribuit la creşterea numărului aşa-numitelor preparate hipertensive şi antihipotensive, folosite pe larg şi cu succes în diverse stări de urgenţă, a grupei de medicamente odinioară foarte puţine la număr şi cu destule dezavantaje. Prin preparatele „Imupurin”, „Imuheptin”, „Adenoprosin”, a pus începutul unei noi surse de obţinere a aşa-numitelor preparate entomologice cu proprietăţi imunomodulatoare, hepatoprotectoare, antiinflamatoare şi antioxidative, folosite cu succes în tratamentul complex (asociat) al afecţiunilor şi stărilor imunodificiente.

Ca rezultat al activităţii sale prodigioase, Victor Ghicavîi a fost distins cu titlul onorific „Om Emerit” al Republicii Moldova (1992), laureat al Premiului de Stat (1996), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe medicale din România, laureat al Premiului Naţional în domeniul ştiinţei şi tehnicii (2004), laureat al Diplomei şi medaliei de aur a OMPI „Inventator Remarcabil” (2005).

I.G.

Ştiri NON-STOP