„Republica Moldova poate să asigure doar jumătate din cantitatea necesară de lapte” // INTERVIU

„Republica Moldova poate să asigure doar jumătate din cantitatea necesară de lapte” // INTERVIU
Sursa: www.jc.md Foto: economica.net 10.02.2018 15:35
O mare parte din produsele lactate din Moldova nu conţin lapte, arată o expertiză realizată de Centrul de Metrologie Aplicată şi Certificare la comanda Fundaţiei Est-Europene. Valentin Roşca, consultant în cadrul Direcţiei politici de producţie, procesare, reglementări de calitate a produselor de origine animalieră a Ministerului Agriculturii, a declarat într-un interviu pentru Jurnal de Chişinău  că această expertiză nu a fost înfăptuită în conformitate cu metodologiile de prelevare a probelor.

– Stimate Domnule Roşca, există în Republica Moldova unt produs din smântână curată?

Ca reprezentant al Ministerului nu pot confirma faptul că există sau nu, acest lucru ar putea să o facă reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

– Cum apreciaţi capacitatea R. Moldova de a-şi asigura oamenii cu produsele lactate?

Trebuie să menţionăm că şeptelul de bovine din republică se reduce în fiecare an, lent, dar constant, cu 1–3%. În consecinţă, materia primă pentru produsele lactate constituie 500.000 de tone pe an. Pentru a asigura industria de procesare a laptelui pentru întreaga republică, ar trebui să avem aproximativ de două ori mai mult. Prin urmare, sectorul zootehnic poate asigura în prezent aproximativ 50% din necesităţile de procesare. Restul este compensat din import, principalele state fiind Ucraina, Belarus, cele din UE. Din aceste state se importă o cantitate importantă de lapte ca materie primă.

Această materie primă este verificată. Există reglementarea tehnică Lapte şi produse lactate, care se referă atât la producţia autohtonă, cât şi la cea importată. Produsele importate trebuie să corespundă aceleiaşi reglementări. La intrarea în Republica Moldova a acestei materii prime sunt prelevate probe, aceasta este competenţa Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. Toate produsele, în mod normal, ar trebui verificate şi cred că sunt.

– Dacă am compara materia primă din Moldova şi cea importată, unde se plasează cea dintâi?

Problema constă în faptul că în Republica Moldova, 95% din şeptelul de animale, mă refer la bovine, se află în sectorul casnic, unde nu sunt implementate tehnologii noi. De aceea avem o calitate inferioară a materiei prime autohtone. În Belarus, de exemplu, laptele se produce în ferme, unde întregul proces este sub control.

– Ce fac autorităţile pentru a ameliora situaţia din domeniu?

Sectorul laptelui este unul prioritar pentru Ministerul Agriculturii, acest fapt se regăseşte în Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală 2014–2020. Această strategie este aplicată prin intermediul Fondului naţional de subvenţionare a producătorilor agricoli. Acest fond subvenţionează producătorii agricoli în volum de 50% din costul materialelor de construcţie, al utilajului, precum şi 50% din costul animalelor de prăsilă, vaci de rasă de productivitate înaltă.

– Ce reprezintă de fapt produsele din magazine cu inscripţia „produs de lapte”, „produs de smântână”, „produs de brânză” etc.?

Acestea sunt produse lactate care conţin şi grăsimi de altă origine, în general de origine vegetală, precum ulei de palmier, ulei de floarea-soarelui, ulei de alte tipuri de culturi. Conform reglementării tehnice Lapte şi produse lactate aprobate de Hotărârea Guvernului 611 din 2010, acestea nu ar trebui să se numească „produs de”, ci „produs combinat”, însă industria procesării laptelui a convenit să le numească cum am văzut mai sus.

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să supravegheze piaţa şi toate produsele care ajung aici. În subordinea agenţiei funcţionează un laborator acreditat, Centrul Republican pentru Diagnostică Veterinară, care trebuie să verifice calitatea tuturor produselor plasate pe piaţă.

– Un studiu publicat recent arată că produsele lactate nu au aproape deloc produse de origine animală.

Chiar astăzi (7 februarie) am avut o întrevedere cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în cadrul căreia am fost asiguraţi că toate produsele ce ajung pe piaţă se conformează reglementării tehnice vizate. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor este o autoritate de stat şi laboratorul este acreditat de companiile de acreditare atât din R. Moldova, cât şi din UE. Nu avem motiv să nu avem încredere.

– Şi ce să creadă oamenii după acest studiu?

Oameni pot să creadă pe cine vor. În privinţa probelor preluate la sfârşitul lui noiembrie 2017 se pretinde că a fost ceva pregătit special, nu au fost respectate metodologiile de prelevare a probelor, acţiunile nu au fost coordonate cu actele normative. Este ciudat faptul că au fost vizate anume produsele lactate din republică, în special ale companiei JLC.

– Diferenţa mare între cantitatea de materie primă şi asaltul de produse lactate de pe poliţele din marketuri ne face să bănuim calitatea acestora.

Nu ar trebui să punem la îndoială calitatea acestor produse, doar că o bună parte, cam jumătate, este fabricată din materie primă importată.

– O altă problemă este diferenţa dintre preţul laptelui cu care îl cumpără întreprinderile de la fermieri şi cel al laptelui din magazine.

Aici ar trebui să realizăm că agentul economic ce procesează laptele are şi el cheltuieli destul de mari. Vă imaginaţi cum este să colectezi lapte cu ţârâita de la fiecare punct de colectare, care adună câte 300–500 de litri? E vorba de cheltuieli de transport, întreţinere a punctelor de colectare. Ca să nu mai vorbesc de pierderile pe care le au procesatorii în cazul în care laptele nu este de calitate. Prin urmare, putem vorbi de două categorii de preţuri – cel pentru producătorul casnic, care aplică mulsul manual, şi cel pentru fermele unde sunt implementate tehnologii moderne.

În R. Moldova un litru de lapte este livrat către procesator cu 25 de eurocenţi, iar în alte state preţurile ajung până la 12 eurocenţi. Adică cheltuielile de producere trebuie micşorate. Şi acest lucru se face prin întreţinerea animalelor mai productive. Decât să întreţinem o sută de capete cu productivitate mică, mai bine întreţinem de două ori mai puţine animale de la care obţinem aceeaşi cantitate de lapte.       

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI