Deşi au perseverat într-o serie de reforme de ordin economic, care ar fi trebuit să sporească atractivitatea investiţională a Republicii Moldova, autorităţile moldoveneşti au scos din ecuaţia reformării justiţia, iar acest lucru s-a răsfrânt asupra stării de spirit în societate, inclusiv în mediul de afaceri. În concluzie, reformele pro-business nu au sporit atractivitatea investiţională odată ce sistemul judiciar rămâne subordonat unui grup de interese, care decide totul  în Republica Moldova.

2017 – creştere economică sub aşteptări şi bazată pe factori temporari

Potrivit mai multor prognoze, Produsul Intern Brut va înregistra o creştere de 4% în acest an. Prognoza iniţială de 6% nu s-a materializat din cauza condiţiilor meteo nefavorabile din primăvară care a subminat producţia agricolă, din cauza nivelului sporit de incertitudine în rândul oamenilor de afaceri care a frânat relansarea creditării, investiţiilor private şi activităţii industriale, precum şi din cauza mersului lent al reformelor: peste jumătate din acţiunile planificate în cadrul Foii de parcurs cu reforme prioritare ale Guvernului şi Parlamentului nu au fost realizate.

Creşterea economică modestă din 2017 s-a bazat pe relansarea consumului, care a crescut graţie sporirii remiterilor după doi ani de scădere, precum şi pe intensificarea investiţiilor publice odată cu deblocarea asistenţei externe de la începutul anului. Potrivit unui studiu al centrului analitic Expert-Grup, daca am exclude influenţa acestor doi factori, economia ar fi în recesiune.

Prin urmare, creşterea economică în 2017 a fost nu doar prea lentă şi inferioară aşteptărilor, ci şi mai puţin durabilă.

Incertitudinea politică va frâna elanul investiţional

Pentru anul 2018, experţii prognozează o creştere economică cuprinsă între 3,1% şi 4,8%. Şi asta în cazul, în care vom avea un an agricol favorabil care va impulsiona producţia agricolă şi capacităţile de export. Totodată, creşterea economică va depinde de continuarea suportului bugetar extern care va alimenta în continuare investiţiile publice, precum şi pe creşterea consumului populaţiei.

Pe de altă parte, economia va continua să crească sub nivelul său potenţial, cel puţin din două cauze. În primul rând, nivelul de incertitudine, care afectează deciziile firmelor de a investi, se va menţine, în special pe fundalul alegerilor parlamentare. Incertitudinea va frâna şi creşterea creditării bancare, atât din cauza cererii scăzute din partea firmelor, dar şi din cauza ofertei limitate: băncile vor rămâne precaute în asumarea de riscuri, inclusiv pe fundalul implementării prevederilor Basel 3.

Competitivitatea redusă va scoate în evidenţă slăbiciunea economiei

Competitivitatea redusă va rămâne principala problemă a economiei moldoveneşti. Până acum, carenţele de competitivitate erau camuflate de creşterea remiterilor care susţineau cererea internă şi asigurau o sursă importantă de valută străină. Însă, fluxurile de remiteri devin din ce în ce mai volatile şi au tendinţa să scadă pe termen lung. În mod normal, această sursă de creştere economică trebuie să fie înlocuită cu creşterea exporturilor şi investiţiilor. Însă, de la an la an R. Moldova ratează competiţia în regiune pentru pieţele de desfacere şi investiţiile străine directe (ISD). Ponderea exporturilor în PIB, precum şi volumul ISD per capita sunt printre cele mai scăzute din Europa Centrală şi de Est.

Forţa de muncă va părăsi şi mai departe ţara

Mai mult decât atât, R. Moldova ratează concurenţa şi pentru propria forţă de muncă: în 2017 s-a observat creşterea numărului de emigranţi cu studii superioare, fapt ce denotă erodarea capitalului uman care este şi principala sursă de competitivitate a ţării pe termen lung. Conform Raportului competitivităţii globale 2017-2018,  R. Moldova s-a situat pe locul 89 din 137 state, cu cele mai proaste performanţe tocmai în domeniile care sunt critice pentru un stat atât de mic şi sărac în resurse: instituţii, sectorul financiar, piaţa de desfacere, inovaţii şi complexitatea mediului de afaceri.

În lipsa unor reforme de substanţă care ar duce la fortificarea instituţiilor şi statului de drept, Moldova va continua să piardă concurenţa pentru pieţele de desfacere, investiţii şi propria forţa de muncă, fapt ce va crea tot mai mari constrângeri pentru creşterea economică.

An electoral, riscul multor acţiuni populiste

Pentru a camufla carenţele de competitivitate şi efectele mersului lent al reformelor, în proximitatea alegerilor parlamentare există riscul presiunilor politice asupra politicii bugetar-fiscale şi a celei monetare. Presiunile ar putea viza expansiunea bugetară şi monetară în vederea impulsionării cererii interne şi investiţiilor prin intervenţii administrative cu iz electoral cum ar fi majorările de salarii, de beneficii sociale sau investiţii publice, sau chiar relaxarea politicii monetare în vederea impulsionării creditării.

Dependenţă de finanţarea externă şi îmbătrânirea populaţiei

Bugetul planificat pentru 2018, deşi pare echilibrat, conţine o serie de riscuri. Primul ţine de dependenţa pronunţată de suportul bugetar extern: deficitul bugetar cu excluderea granturilor externe este estimat la 4,7% din PIB – dublu faţă de regula bugetar-fiscală de 2,5%.

Alt risc ţine de îmbătrânirea populaţiei, care creează presiuni tot mai mari asupra sistemului de finanţe publice, necesitând transferuri crescânde către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.

Al treilea risc ţine de stagnarea bazei fiscale al autorităţilor locale şi, drept urmare, tot mai multe transferuri sunt necesare de la centru spre bugetele unităţilor administrativ – teritoriale. Prin urmare, orice deviere de la normele prudenţiale bugetare, în special sub presiuni politice, ar putea destabiliza esenţial sistemul de finanţe publice, subminând creşterea economică.

În ce priveşte acest context, orice rectificare bugetară cu iz electoral trebuie evitată. În ceea ce ţine de politica monetară, ar putea exista presiuni politice asupra BNM în vederea relaxării monetare excesive şi impulsionării artificiale a creditării. Acest lucru ar putea alimenta riscuri inflaţioniste care vor scumpi şi mai mult creditul. În acest context, politica monetară trebuie să rămână una prudentă, focusată pe ţintirea inflaţiei pe termen mediu, iar eventuala relaxare monetară să aibă loc gradual şi numai în condiţiile în care aşteptările inflaţioniste vor rămâne ancorate în intervalul ţintit de BNM (5%, +/- 1,5 p.p), consideră Expert-Grup.

Recomandări pentru o creştere economică durabilă

Ameliorarea competitivităţii economiei moldoveneşti şi, respectiv, impulsionarea calitativă a creşterii economice, va putea fi realizată numai prin reforme sistemice. Principalele reforme trebuie să vizeze: cadrul instituţional care asigură respectarea principiilor statului de drept şi lupta împotriva corupţiei.

În fond, instituţiile responsabile de asigurarea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei trebuie să fie mai independente şi transparente, iar capacităţile acestora trebuie fortificate semnificativ. În paralel, reforma administraţiei publice centrale, care a fost iniţiată recent, trebuie să aibă un caracter mai profund şi să ducă la eficientizarea proceselor din cadrul instituţiilor publice, implementarea unei politici de remunerare monetară şi non-monetară mai atractive şi meritocratice, precum şi sporirea prestigiului statutului de funcţionar public. Aceasta va spori nivelul de încredere din partea mediului de afaceri, pentru care problemele legate de corupţie şi modul cum funcţionează instituţiile publice sunt principalele bariere în activitatea antreprenorială.

Măsurile respective trebuie complementate prin ameliorarea climatului de afaceri, cu accent pe necesităţile întreprinderilor mici şi mijlocii care, de regulă, sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere.

Nu în ultimul rând, investigaţiile pe marginea fraudelor bancare depistate în 2014-2015 trebuie să fie mult mai dinamice şi transparente, având în vedere progresele extrem de modeste la acest capitol.

Următorii ani sunt critici pentru piaţa muncii

Pe piaţa muncii şi a capitalului uman, sunt necesare mai multe eforturi în vederea abilitării economice a tinerilor, fapt ce ar permite valorificarea oportunităţilor dividendului demografic (la moment, cea mai numeroasă cohortă de populaţie este cea cu vârsta în jur de 30 de ani care fără suficiente oportunităţi economice fie va pleca, fie va rămâne economic inactivă, privând economia de un imens potenţial de dezvoltare. Următorii ani sunt critici în acest sens, iar ratarea dividendului demografic va transforma actuala tranziţie demografică din oportunitate în constrângere.

Calitatea creşterii economice depinde direct de calitatea reformelor interne

În domeniul comerţului extern, este necesară dinamizarea reformelor ce ţin de implementarea angajamentelor DCFTA pentru valorificarea plenară a beneficiilor oferite de acest regim comercial. Totodată, este iminentă depunerea eforturilor de eliminare a tuturor barierelor tarifare şi netarifare pentru exportatorii autohtoni, concomitent cu transparentizarea şi modernizarea proceselor de emitere a documentelor permisive aferente.

Calitatea şi dinamica creşterii economice din anii următori va depinde, mai mult decât oricând, de calitatea şi dinamica reformelor interne.

Republica Moldova nu mai poate miza pe factori conjuncturali pentru a-şi asigura o creştere economică susţinută: în anii următori, remiterile vor urma un trend descendent, atractivitatea investiţională a ţării în baza forţei de muncă ieftină se va disipa pe măsura emigrării, creşterii salariilor reale şi carenţelor sistemului educaţional, suportul bugetar extern din partea partenerilor de dezvoltare va fi din ce în ce mai condiţionat, iar concurenţa în regiune pentru pieţele de desfacere va fi din ce în ce mai acerbă. În aceste circumstanţe, singura strategie viabilă de dezvoltare economică sunt reformele care trebuie implementate indiferent de ciclul electoral sau culoarea politică a guvernului.