Averea, partenerii de afaceri şi proiectele-fantomă ale fostului premier Chiril Gaburici

Averea, partenerii de afaceri şi proiectele-fantomă ale fostului premier Chiril Gaburici
Sursa: www.mold-street.com Foto: jurnal.md 03.01.2018 12:08
Desemnarea fostului premier Chiril Gaburici în calitate de candidat pentru funcţia de ministru al Economiei a provocat un nou val de interes despre persoana acestuia. Mai ales în contextul unor dubii în privinţa documentelor ce confirmă studiile acestuia, dar şi a unor decizii controversate.

Pe 19 decembrie 2017, liderul PDM, Vlad Plahotniuc, a anunţat că şapte miniştri democraţi vor pleca din funcţie, iar în locul acestora vor veni persoane profesioniste, din mediul tehnocrat.

În schimb primul-ministru Pavel Filip a spus că remanierea guvernamentală este un pas logic, care demonstrează intenţia Guvernului de a fi mai aproape de cetăţeni.

În noua echipă ar urma să ajungă mai multe persoane ce au mai fost la putere, inclusiv doi foşti premieri care au pus semnătura pe garanţiile de circa 14 miliarde de lei, acordate pentru salvarea celor trei bănci de unde au dispărut mai mult de un miliard de dolari.

Mold-Street a documentat activitatea lui Gaburici în funcţia de premier, dar şi cea din ultimii doi ani şi jumătate după ce a demisionat. Jurnaliştii au încercat să ia legătura cu fostul premier, dar acesta ca şi în trecut a fost reticent şi nu a răspuns la nici un mesaj.

Deciziile cinice ale Guvernului Gaburici

Chiril Gaburici a ajuns şef de Guvern în februarie 2015, după ce anterior a condus companiile Azercell şi Moldcell. Era exact în perioada când criza valutară ajunsese la apogeu, iar un dolar costa şi 24 de lei, la casele de schimb valutar. Aşa că stabilizarea de pe piaţa valutară a fost una dintre priorităţile Guvernului condus de Gaburici.

A condus Guvernul mai puţin de patru luni, perioadă în care a reuşit să se remarce, atât cu cereri de a demitere a conducerii Procuraturii Generale, Băncii Naţionale şi a CNPF, dar şi cu adoptarea mai multor decizii controversate.

De exemplu la începutul lunii aprilie 2015, Guvernul Gaburici a modificat Codul Vamal, astfel încât a permis legalizarea magazinelor duty-free în regiunea transnistreană. Acestea au obţinut în luna mai 2015, licenţe la Chişinău, şi în trei luni prin intermediul magazinelor duty-free din Transnistria peste un miliard de ţigări de contrabandă au ajuns în Marea Britanie şi alte state UE.

Propunerea a venit de la vicepremierul democrat pentru Reintegrare, Victor Osipov, în prezent ambasador la Viena, care peste jumătate de an a cerut (sub presiunea UE) revizuirea deciziei.

O altă decizie controversată a constituit şi unul dintre factorii principali ai blocării asistenţei financiare externe.

Astfel pe 8 aprilie 2015, la propunerea lui Stephane Bride, ministrul Economiei, Guvernul Gaburici a adoptat o modificare la Legea instituţiilor financiare prin asumarea răspunderii, care a dus la blocarea tranzacţiei de preluare a pachetului de până la 50% din capitalul Victoriabank de către BERD.

Prim-vicepreşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Philip Bennett a acuzat atunci Guvernul de la Chişinău de "acţiuni deliberate şi cinice". "Amendamentul adoptat blochează tranzacţia propusă şi pune sub semnul întrebării angajamentul autorităţilor moldovene pentru a rezolva criza în curs de desfăşurare privind supravegherea sectorului bancar şi criza guvernanţei corporative", afirmă oficialul BERD.

Acel amendament va fi anulat peste câteva luni, dar BERD aşa-şi nu a mai reuşit să preia pachetul de 50% din capitalul Victoriabank. 

Câţi bani a încasat Gaburici fiind premier

Peste o lună şi ceva de la plecare, a fost publicată declaraţia de avere pentru perioada cât a fost şef al Guvernului. Astfel Chiril Gaburici a încasat în funcţia de premier un venit de 183.261 lei. Totodată în perioada cât a fost premier Gaburici a vândut compania Halat Auto SRL contra sumei de 4,66 milioane lei, bani care urmează a fi achitaţi în patru rate până pe 1 mai 2018.

În acelaşi timp el include în declaraţie că deţine 100% din firma Green Property SRL, unde în prezent figurează ca administrator Steluţa Andreev, fostul consilier principal de stat al premierului.

Peste o lună şi ceva de la plecare, a fost publicată declaraţia de avere pentru perioada cât a fost şef al Guvernului. Astfel Chiril Gaburici a încasat în funcţia de premier un venit de 183.261 lei. Totodată în perioada cât a fost premier Gaburici a vândut compania Halat Auto SRL contra sumei de 4,66 milioane lei, bani care urmează a fi achitaţi în patru rate până pe 1 mai 2018.

În acelaşi timp el include în declaraţie că deţine 100% din firma Green Property SRL, unde în prezent figurează ca administrator Steluţa Andreev, fostul consilier principal de stat al premierului.

La momentul plecării din funcţie Gaburici deţinea trei case, cu o suprafaţă totală de peste 550 de metri pătraţi, patru terenuri pentru construcţii şi două loturi agricole. Familia sa mai deţinea un apartament, un garaj, şi un spaţiu comercial cu o suprafaţă de 135 de metri pătraţi. Gaburici avea în proprietate un automobil Audi TT din 2011 în valoare de 42.000 de euro, un Volkswagen Multivan din 2008 în valoare de 20.000 de euro şi o motocicletă BMW din 2012 de 8.000 euro.

Partenerii de afaceri ai viitorului ministru al Economiei

În ultimii doi ani însă averea fostului premier a suferit o serie de schimbări. De exemplu la finele anului 2016 a vândut casa de pe strada Porumbiţei 2. Noii proprietari sunt oamenii de afaceri Luc Engelen, consulul onorific al Belgiei în Moldova şi Lilia Sinciuc-Engelen, care deţin mai multe afaceri. 

În prezent familia Gaburici este asociată direct şi indirect la cel puţin şase companii.

Astfel soţia sa, Irina Gaburici, deţine 100% din compania Crazy Kart SRL, fondată la trei zile de la demisia lui Gaburici. Firma are un capital social de 5.000 de lei.

În schimb, Chiril Gaburici este asociat la patru firme: Legal 4 Business SRL, Mobil-Import SRL, Green Property SRL şi M-Docs SRL.

Astfel la firma Legal 4 Business SRL deţine o cotă de 45% şi este partener cu soţia fostului ministru al Justiţiei Oleg Efrim - Violeta Marian Efrim (45%) şi Olga Cebanu (10%). Firma deţine portalul de ştiri şi informaţii juridice bizilaw.md.

La firma M-Docs SRL, unde Gaburici deţine 33% din capital, parteneri de afaceri îi sunt Gheorghe Nicolaescu, cu 34%, şi Liliana Iliescu, sora lui Iurie Ciocan, fostul preşedinte al Comisiei Electorale Centrale, cu 33%. 

În schimb omul de afaceri Gheorghe Nicolaescu face parte şi din anturajul oligarhului Vladimir Plahotniuc, se arată într-o investigaţie Rise Moldova.

„În 2008-2009, Gheorghe Nicolaescu (39 de ani) a administrat Local Media SRL, o agenţie de publicitate care, în urma mai multor tranzacţii între companii de tip off-shore, a ajuns în proprietatea OTIV Prime Media BV (Olanda) – reprezentată, atunci, de Andrian Candu, actualul preşedinte al Parlamentului", potrivit RISE.

Totodată raportul financiar pentru anul 2014 al Partidului Democrat, releva că Local Media a oferit PDM-ului servicii de publicitate stradală contra sumei de peste 270.000 lei. În România, Nicolaescu este asociat în compania Stretch Design SRL cu Dorin Pavelescu, un intermediar din anturajul lui Plahotniuc. Cei doi s-au mai intersectat la Bucureşti în firmele Romaneşti Vin SRL şi Megapolis Advertising SRL, una fiind radiată, iar cealaltă – dizolvată”, mai scrie Rise.

Nicolaescu este asociat unic şi al companiei de telecomunicaţii KVK-Moldova SRL, care din 2012, atunci când fostul prim-ministru Chiril Gaburici, deţinea funcţia de director general al Moldcell, era distribuitor şi partener al operatorului de telefonie mobilă Moldcell.

La Mobil-Import SRL Chiril Gaburici este asociat cu Artur Verstiuc, fiecare având câte 50% din acţiuni. Compania deţine şi 100% din capitalul firmei LED-Media SRL, care apare ca proprietar al unui teren, amplasat la intersecţia străzilor Constantin Stere şi Alexei Mateevici.

Pe acest teren firma Sel şi Co SRL controlată de liderul social-democrat Victor Şelin a iniţiat construirea "unui centru comercial cu sediu şi parcare auto subterană". În prezent acolo se află doar o groapă de fundaţie şi gardul ce împrejmuieşte terenul. 

Chiril Gaburici mai este şi acţionar unic la compania Green Property SRL, specializată în activităţi agricole şi comerţ cu fertilizanţi.

Proiectul inexistent al ex-premierului Gaburici

În septembrie 2016, Academia de Ştiinţe a Moldovei anunţa că a încheiat cu "firma fostului premier Chiril Gaburici, Fly Ren Energy Company, un Acord de colaborare, care prevede crearea unui Parc Solar, organizarea cercetărilor şi pregătirii specialiştilor în domeniul energeticii".

Potrivit ASM, era vorba de un proiect de creare şi exploatare a unui Parc Solar (poligon de baterii fotovoltaice), asigurarea activităţii de cercetare în domeniul energiei alternative şi asigurarea utilizării energiei alternative în tehnologiile moderne de cultivare a plantelor agricole în spaţii protejate. "Noi suntem deschişi pentru o colaborare de durată cu Academia", menţiona Chiril Gaburici, fără a specifica ce volum de investiţii planifică şi de unde provin banii.

În acest scop Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM urma să aloce firmei chiar în apropierea capitalei şi drumului spre Aeroportul Internaţional, un teren de şase hectare pe care să fie amplasat parcul solar.

Până acum însă proiectul nu a avansat în niciun fel. De exemplu Larisa Andronic, directorul-adjunct al acestui institut spune că nici nu îşi aminteşte despre un astfel de proiect. La fel şi Lidia Romanciuc, şefa Centrului Proiecte Internaţionale al AŞM.

Roman Chirică, directorul Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic susţine că doar a auzit despre un astfel de proiect, dar care ar fi prevăzut crearea unei întreprinderi de producere a panourilor solare.

De notat că de fapt fondator al firmei Fly Ren Energy Company apare afaceristul italian Garuzzo Carlo Arturo, dar administrator este Irina Sîpunova, care gestionează şi alte două afaceri unde Gaburici este asociat.

Potrivit unor surse din cadrul Academiei, proiectul nu a demarat din cauza lipsei de bani, iar afaceriştii ce stăteau în spatele afacerii sperau să găsească în Moldova posibilităţi de a finanţa astfel de proiecte, din linii de creditare internaţionale. 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI