De ce nu poate fi finalizată o investiţe de 3,4 milioane de euro

De ce nu poate fi finalizată o investiţe de 3,4 milioane de euro
Sursa: www.mold-street.com Foto: mold-street.com 27.09.2017 08:50
Ministerul Economiei şi Infrastructurii propune prelungirea cu încă doi ani a termenului limită de dare în exploatare a infrastructurii tehnice şi de producţie a parcului industrial FAIP din Durleşti, municipiul Chişinău, unde ar urma să fie construită o uzină de producere a pilonilor/stâlpilor centrifugaţi. 

Motivul invocat este unul specific pentru Republica Moldova: avizarea proiectului tehnic şi obţinerea autorizaţiilor de construcţie a durat mai mult de nouă luni, iar conform studiului de fezabilitate, proiectul urma să fie gata în 15 luni. 

Au investit doar 3,5 milioane lei, în loc de 3,4 milioane de euro

Un alt factor a fost depistarea apelor subterane, care nu au fost descoperite iniţial de proiectant. Aceasta a necesitat efectuarea de noi lucrări de proiectare. În consecinţă compania Venador-Prim, care este proprietarul parcului a cerut o extindere a termenului de realizare a investiţiei. 
Potrivit informaţiilor prezentate de Ministerul Economiei, până în prezent au fost efectuate doar câteva lucrări din cele planificate. Astfel, agentul economic a construit în proporţie de 80% drumul de acces spre parcul industrial, a proiectat şi a coordonat proiectul tehnic pentru construirea reţelelor de canalizare şi a proiectat staţia electrică.

De asemenea, a început construcţia uzinei de producere a pilonilor centrifugaţi, iar instalarea liniilor de producere este planificată pentru luna februarie 2018.

Pe parcursul a doi ani au fost efectuate investiţii în valoare de 3,5 milioane de lei şi au fost create 12 locuri de muncă. În acelaşi timp autorităţile iau oferit firmei un ajutor de stat de circa 2,7 milioane lei, la plata costurilor pentru scoaterea din circuitul agricol a cinci hectare de teren.

Proiectul prevede, însă, investiţii de 3,4 milioane de euro şi crearea a cel puţin 100 de locuri de muncă. De asemenea, se planifică atragerea investiţiilor străine în valoare de aproximativ 5 milioane de euro precum şi alte avantaje economice pe care le poate oferi un parc industrial, susţine Ministerul.

Risc de insolvabilitate pentru Venador Prim

În acelaşi timp o expertiză realizată de CNA arată că proiectul are anumite carenţe "care pot periclita/tergiversa aplicarea art.23 alin.(5) din Legea nr.182 din 15 iulie 2010 cu privire la parcurile industriale şi încasării creanţelor statului (contravaloarea plăţii pentru compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă, precum şi contravaloarea altor eventuale facilităţi acordate pe parcurs), în special în condiţiile în care SRL Venador-Prim va deveni eventual insolvabil/nu îşi va onora obligaţia faţă de creditorul prenotat".
 
Potrivit CNA, firma deja a gajat un teren din cele două, pentru un credit de 71.000 de euro la Victoriabank şi aceasta ar reprezenta un risc pentru stat.
Parcul Industrial FAIP este amplasat în apropiere de Ialoveni, pe marginea traseului Chişinău-Hânceşti, dar pe un două terenuri ce aparţine oraşului Durleşti, Hotărârea de Guvern, prin care a fost fondat parcul industrial a fost emisă în noiembrie 2014 şi stabileşte că în cazul în care pe parcursul a doi ani de la data nu va fi dată în exploatare infrastructura tehnică şi de producţie a Parcului Industrial FAIP i se va retrage titlul de parc industrial. Acest termen a expirat încă în toamna anului trecut.

În calitate de investitor privat, Venador-Prim, controlată de Vasile Pârţac planifica să investească mai mult de 2,1 milioane de euro încă în anul 2014 şi 1,31 milioane de euro în 2015.

Începând cu anul 2011 şi până în Republica Moldova au fost create 10 parcuri industriale, în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea 60 de agenţi economici - PI „Tracom” şi PI „FAIP” (municipiul Chişinău), PI „Răut” (municipiul Bălţi), PI „Cimişlia” (or. Cimişlia), PI „Edineţ” (or. Edineţ), PI „Comrat”, (or. Comrat), PI „CAAN” şi PI „Triveneta Cavi Divelopment” (or. Străşeni), PI „Bioenergagro” (or. Drochia) şi PI „Cahul” (or. Cahul).

Valoarea investiţiilor realizate în şase ani constituie peste 1,1 miliarde de lei.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI