În acelaşi timp valoarea creanţelor pe care le are de recuperat Termoelectrica se ridicau la 1,13 miliarde lei, din care 1,03 miliarde sunt comerciale, multe din care sunt practic irecuperabile, scrie mold-street.com.

Întreprinderea încearcă să recupereze măcar datoriile consumatorilor casnici, respectiv ale întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ care se ridică la 650 de milioane lei şi care s-au format în ultimii 10-15 ani.

Potrivit administraţiei municipale datoriile uriaşe pun în pericol pregătirea blocurilor de locuit pentru sezonul rece. Soluţia Primăriei - lichidarea prin faliment sau reorganizarea gestionarilor cu datorii. Numai că, în acest caz, datoria către Termoelectrica va trebui achitată de municipalitate.

Administraţia Termoelectrica spune că a încercat să discute în repetate rânduri cu cei de la Primăria Chişinău, dar fără nici un rezultat. Potrivit directorului Termoelectrica, Veaceaslav Eni, chiar dacă vor fi lichidate întreprinderile municipale, datoria oricum va trebui achitată.

„Am avut multe discuţii şi multe adresări la direcţia generală locativ-comunală şi le-am explicat.

Oameni, buni hai să ne apucăm de lucru pentru că se acumulează datorii mari. Respectiv, administraţia publică locală – nu s-a luat nici o măsură şi noi am fost nevoiţi să-i dăm la insolvabilitate. Să răspundă proprietarul”, a declarat directorul Termoelectrica, Veaceaslav Eni, în cadrul şedinţei Consiliului Municipal.

În prezent în proces de faliment se află deja 22 de întreprinderi municipale de gestionare a fondului locativ, multe din care sunt deja administrate de reprezentanţi ai Termoelectrica.

În municipiul Chişinău, aproximativ 190.000 de apartamente sunt conectate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice, iar locuitorii au plătit în sezonul trecut un tarif de 1068 lei pentru o gigacalorie. În noul sezon, care va începe în octombrie 2017, tariful va fi de 1122 lei, fiind unul dintre cele mai mari din Europa.

Termoelectrica a fost fondată în anul 2014 în urma comasării întreprinderilor CET-1, CET-2 şi Termocom, pentru care a beneficiat de o finanţare substanţială de la Banca Mondială.