Ca urmare a acestor embargouri sectorul vitivinicol a fost lovit de o recesiune profundă, ce a dus la reducerea de trei ori a exporturilor de vinuri: de la 360 milioane dolari în 2005 la doar 102 milioane dolari în 2016, scrie mold-street.com.

Proporţiile dezastrului provocat de Rusia

De asemenea peste 80 de vinării au falimentat, suprafaţa plantaţiilor de viţă de vie s-a redus cu peste 80.000 de hectare, sau cu circa 40%, afectând grav lanţul de producere. Totodată ramura a pierdut peste 1.200 de specialişti în domeniu, se arată în studiul ONVV.

În plus imaginea produselor Republicii Moldova a fost grav afectată. Pierderile financiare şi impactul distructiv încă nu a fost pe deplin recuperat, iar industria vitivinicolă din Moldova a fost impusă să se reinventeze în condiţiile unei crize sistemice ce a durat peste 5 ani.

"Din cauza acestor restricţii şi embargouri ţara noastră a pierdut din 2006 şi până în prezent anual cel puţin câte un punct procentual din produsul intern brut, iar efectele negative le-au resimţit toate ramurile economiei naţionale", descrie proporţiile dezastrului, economistul Andrei Crigan, autorul studiului.

Cum a renăscut sectorul

Gheorghe Arpentin, Directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului este mai direct şi compară lovitura dată de Rusia vinificaţiei şi viticulturii din Moldova cu prejudiciile provocate de filoxeră (o boală ce a distrus practic 90% din plantaţiile de viţă de vie) sectorului vitivinicol în secolul XIX.

"Embargoul din martie 2006 a generat şi o panică în mediul de afaceri. Sectorul privat din domeniul vitivinicol era practic paralizat şi a fost nevoie de câţiva ani ca să ne unim eforturile şi să ieşim împreună din acest impas", a declarat Gheorghe Arpentin.

Vasile Luca, vice-ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului  consideră că e o minune faptul că sectorul a rezistat şi s-a refăcut.

"Efectele acestor embargouri se resimt şi astăzi, dar putem spune că sectorul a rezistat şi a renăscut. Dovadă sunt rezultatele din ultimii ani", a adăugat oficialul, 

UE a devenit piaţă tradiţională pentru vinificatorii moldoveni

Potrivit lui Luca un punct de cotitură a fost armonizarea legislaţiei din domeniu a Moldovei cu cea a UE şi crearea acestui parteneriat public-privat care este Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.

"Acum piaţa UE poate fi declarată tradiţională pentru vinificatorii moldoveni", a constatat vice-ministrul. 

Astfel cu susţinerea partenerilor strategici (Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanţat de USAID şi Guvernul Suediei), filiera vitivinicolă din Moldova a dezvoltat o nouă viziune de dezvoltare, a realizat reforme structurale care au permis reorientarea exporturilor spre UE şi alte pieţe cu potenţial înalt.

În afară de armonizarea legislaţiei s-a mers pe dezvoltarea brandului de ţară "Vinul Moldovei", pe dezvoltarea vinurilor cu indicaţie geografică protejată (IGP).

Denumirile IGP sunt recunoscute de către UE, ce facilitează accesul pe piaţa europeană, oferă o garanţie adiţională a calităţii şi face legătura dintre vin şi regiunea sa de origine, contribuind astfel şi la promovarea turismului vitivinicol.

În plus aceasta permite ca vinurile IGP să fie vândute la un preţ cu 10-15% mai mare.

"Unirea eforturilor vinificatorilor a fost unul din factorii ce a facilitat accesul nostru pe pieţele externe", susţine Ludmila Gogu, director la vinăria Chateau Vartely.

Potrivit ei trasabilitatea este un factor decisiv la negocierea cu reţelele mari comerciale pentru comercializarea vinurilor.

Totuşi specialiştii susţin că sectorul vitivinicol continuă să se confrunte cu dificultăţi şi încă nu şi-a revenit complet după lovitura dată de Federaţia Rusă.

Rusia, ţara embargourilor

De notat că în afară de embargourile impuse de agenţia Rospotrebnadzor la exportul de vinuri, economia Moldovei a fost afectată şi de restricţiile impuse de Agenţia federală rusă pentru siguranţa agroalimentară şi veterinară Rosselhoznadzor la fructe, legume, carne şi alte produse.

O notă Rosselhoznadzor cu privire la toate restricţiile impuse din 2012 şi până în 2016 la importul în Rusia a mărfurilor agroalimentare arată că peste 50 de state au fost afectate: de la toată Uniunea Europeană, la SUA sau şapte state din CSI.

Circa o treime din textul documentului este dedicată restricţiilor şi măsurilor de ridicare temporară a acestora impuse din 21 iulie 2014 şi până în prezent de Rosselhoznadzor faţă de agenţii economici din Moldova.