Câţi bani au recuperat şi câte procese au iniţiat cele trei bănci din Grupul lui Shor

Câţi bani au recuperat şi câte procese au iniţiat cele trei bănci din Grupul lui Shor
Sursa: www.mold-street.com Foto: mold-street.com 11.09.2017 10:06
Din momentul retragerii licenţelor (16 octombrie 2015) Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank şi până pe 30 iunie 2017, lichidatorii acestora au încasat mijloace băneşti în sumă totală de 847,66 milioane lei, anunţă Banca Naţională a Moldovei (BNM).

Suma recuperată reprezintă doar 6% din valoarea creditelor de urgenţă asigurate cu garanţii de stat în valoare de 14.121,76 milioane lei, acordate în perioada noiembrie 2014 – octombrie 2015, de BNM celor trei instituţii financiare, scrie mold-street.com.

BEM a recuperat doar 3,6% din sumă

Cea mai proastă situaţie se atestă la Banca de Economii, care a primit de la BNM 9,27 miliarde de lei, dar a recuperat până pe 30 iunie 2017 circa 377,8 milioane lei, sau doar 3,6% din suma totală.

Banca Socială a primit 2,7 miliarde lei, dar a recuperat circa 341 milioane lei, sau 12,6%, iar Unibank din cele aproximativ 2,15 miliarde lei a recuperat doar 128,85 milioane lei, ceea ce reprezintă mai puţin de 6% din suma primită.

În iunie au fost recuperate mai puţin de 17 milioane lei

În ultimele luni se atestă însă o reducere a sumelor recuperate. Astfel în luna iunie 2017 încasările au constituit doar 16,6 milioane lei. Dar recuperarea banilor nu semnifică şi achitarea datoriei.

Potrivit BNM încasările din rambursarea creditelor deţin ponderea cea mai mare din total (rambursări a creditelor şi comercializarea gajului), fapt ce facilitează procesul de recuperare a creditelor de urgenţă oferite de instituţie.

Astfel, mijloacele disponibile în conturile BEM, Băncii Sociale şi Unibank la data retragerii licenţelor, cât şi mijloacele încasate ulterior de lichidatori sunt utilizate "pentru efectuarea cheltuielilor aferente procesului de lichidare, precum şi pentru onorarea creanţelor Ministerului Finanţelor".

"Din data retragerii licenţelor şi până la 30.06.2017 inclusiv, lichidatorii băncilor au achitat Băncii Naţionale (până la 03.10.2016 inclusiv) şi Ministerului Finanţelor (începând cu data de 04.10.2016) o parte din datoriile aferente creditelor de urgenţă acordate băncilor până la numirea lichidatorilor, care conform ordinii onorării claselor de creanţe sunt în prima clasă de creanţe pentru achitare", precizează BNM.

Datele BNM arată că de la data retragerii licenţe şi până pe 3 octombrie 2016, când în conformitate cu celebra Lege nr.235, garanţia dată de Ministerul Finanţelor şi Guvernul Leancă a devenit datorie de stat, cele trei bănci rambursaseră 780,56 milioane lei. 

În consecinţă Ministerul Finanţelor a emis şi transmis Băncii Naţionale obligaţiuni de stat în valoare de 13,34 miliarde de lei.

Mai rămân peste 13.1 miliarde

De la 3 octombrie 2016 şi până pe 30 iunie 2017 au mai fost rambursate încă 231,6 milioane lei. În consecinţă până pe 30 iunie 2017 s-a reuşit returnarea a ceva mai mult de un miliard de lei, iar soldul creditelor rămase constituia 13,11 miliarde lei sau circa 725 milioane de dolari, la cursul de la finele lunii iunie.

Chiar dacă în iulie şi august au mai fost recuperate câteva zeci de milioane lei, "nota de plată" rămâne una uriaşă şi este evident că sumele acumulate şi cele ce potenţial ar putea fi încasate nu vor putea acoperi decât 10-20% din garanţie.

Administraţia Băncii Naţionale anunţă că lichidatorii celor trei bănci continuă să întreprindă acţiuni legale aferente recuperării creditelor.

"Astfel, lichidatorii colaborează cu organele de anchetă şi organele judiciare, realizează măsuri organizatorice privind comercializarea activelor aflate în proprietatea băncilor şi continuă lucrul cu debitorii, scopul final fiind rambursarea creditelor şi achitarea creditelor de urgenţă acordate de BNM", potrivit autorităţii bancare.

Pe hârtie "miliardul furat" e ca şi rambursat

Instituţia prezintă şi o informaţie privind acţiunile examinate în instanţele de judecată, debitorii aflaţi în insolvabilitate şi titlurile executorii ale băncilor în proces de lichidare la situaţia din 30 iunie 2017.

Astfel cele trei bănci au iniţiat 165 de acţiuni în instanţele de judecată pentru recuperarea creditelor acordate cu dărnicie până la finele lunii noiembrie 2014, iar suma pe care o cer este de 13,57 miliarde lei.

Teoretic dacă datornicii ar avea bani şi active disponibile şi dacă instanţa acceptă pretenţiile celor trei bănci, apoi "miliardul furat" e ca şi rambursat.

Doar că instanţele au validat deocamdată cereri în valoare de 3,61 miliarde lei (circa 30% din valoarea pretenţiilor), faţă de 174 de debitori aflaţi în proces de insolvabilitate.

Cine sunt unii debitori şi ce active au, se poate de aflat din anunţurile de vânzare de pe paginile web ale celor trei bănci.

Ce vând băncile: afaceri, locuinţe, butoaie

De exemplu Banca de Economii a publicat lista a 80 de active ce au valoare mai mare de un milion de lei fiecare şi care ar costa peste 450 de milioane lei. Alte 241 de active au valoare mai mică de un milion de lei fiecare.

Cele mai valoroase sunt cota de 10,2% de acţiuni la Moldasig, estimată la 34,9 milioane lei (care încă urmează a fis scoasă la mezat), sau sediul băncii de pe strada Columna, estimat la peste 33 de milioane lei.

În listă găsim şi distilat de divin în valoare de peste 30 milioane lei, câteva afaceri, dar şi peste 130 de apartamente pe strada Dumeniuc din Chişinău, din care 29 de locuinţe costă mai mult de un milion de lei.

Blocul urma să fie construit de o companie a "celebrului" afacerist Ivan Tomaili, care în 2011 a prmit prin intermediul unor companii de la BEM credite în valoare de circa 60 milioane lei pentru acest proiect imobiliar. 

În mai 2015, afaceristul a fost reţinut de CNA în dosarul de nerambursare a unor credite de peste o sută de milioane lei contractate de la BEM în anii 2009-2011. 

În plus fosta bancă a statului vinde butoaie, automobile, ATM, garaje, tehnică, servere etc. Multe din active sunt expuse la vânzare deja de câţiva ani şi preţul s-a diminuat, pentru că nu se găsesc cumpărători.

Banca Socială vinde şi un segment de cale ferată la Bălţi, dar şi cota de 99% din capitalul Ceproserving, estimată la peste 55 de milioane lei.

Aceste active sunt propuse pentru comercializare direct de bancă sau prin intermediul executorilor judecătoreşti şi al administratorilor insolvabilităţii.

388 de titluri executorii de 4,2 miliarde lei. Doar jumătate de procent a fost executată

Potrivit BNM până pe 30 iunie 2017 au fost emise 388 de titluri executorii în valoare de 4,17 miliarde lei, din care au fost executate parţial sau total 206 de titluri, în valoare de doar 24,8 milioane lei. Adică ceva mai mult de jumătate de procent din valoarea titlurilor executorii.

Alte 37 de titluri executorii în valoare de 31,9 milioane lei au fost remise băncii fără executare. Totodată în gestiunea organelor de urmărire penală s-ar afla 71 de dosare penale legate de frauda bancară.

Banca Naţională susţine că a solicitat celor trei bănci în proces de lichidare publicarea lunară pe site-urile lor oficiale, într-un loc vizibil publicului, informaţii detaliate şi actualizate cu privire la activele expuse spre vânzare prin licitaţii, dar şi informaţia privind recuperarea banilor.

Informaţia este prezentă, doar că aceasta este doar o parte mică din active. Restul însă sunt încă căutate peste hotare şi în ţară de compania americană Kroll.

Banca Socială are decizie de încasare a 12 miliarde lei

Mai adăugăm că potrivit informaţiei BNM, Banca Socială deja dispune de "patru hotărâri judecătoreşti definitive cu privire la încasarea de la SRL Caritas Group şi alte trei societăţi comerciale, incluse în grupul cunoscut de public drept „Grupul Shor”, a datoriei în valoare totală de peste 12 miliarde lei.

Deciziile instanţelor nu sunt însă publice din motive necunoscute. Or, pe paginile instanţelor nu apar informaţii precum că au fost examinate sau urmează a fi examinate dosare pe numele Caritas Group. 

Potrivit BNM, acţiunea civilă împotriva Voximar-Com SRL în valoare de circa 3 miliarde lei se află pe rol în instanţa de apel, dar şi aceasta nu apare pe agenda Curţii de Apel din Chişinău.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI