Cele mai importante prevederi din Politica fiscal-vamală pentru anul 2018

Cele mai importante prevederi din Politica fiscal-vamală pentru anul 2018
Sursa: jurnal.md Foto: romania 24ore 24.07.2017 13:13
Proiectul politicii fiscale şi vamale pentru anul 2018 recent publicat de Ministerul Finanţelor conţine în total modificări în peste 130 de articole din 11 coduri şi legi, cele mai multe referindu-se la Codul Fiscal şi Codul Vamal. Expert-Grup prezintă cele mai importante propuneri, în special cele care au un impact mai mare asupra nivelului de impozitare, veniturilor bugetare sau asupra costurilor de administrare.

Majorarea pragului de impozitare şi a scutirilor cu nivelul prognozat al inflaţiei. Pentru 2018 se propune majorarea pragului de impozitare la cota de 7% de la 31140 lei la 33000 lei, precum şi a scutirilor personale şi persoanelor întreţinute cu nivelul inflaţiei estimat pentru anul 2018 de 6%. 

Calcularea amortizării în scopuri fiscale în baza metodei liniare. Măsura propusă uşurează munca contabililor şi probabil este avantajoasă pentru careva tipuri de afaceri. Totodată, aceasta va afecta grav unii agenţi economici care doresc să investească în mijloace fixe cu durata de funcţionare utilă de peste 3 ani. Este o măsură care va deveni un impediment major în efectuarea investiţiilor din surse şi prin urmare va reduce şi mai mult nivelul de investiţii private. Propunerea nu conţine o fundamentare sau un impact asupra investiţiilor noi, dezvoltării afacerilor şi nu poate fi aplicată fără consultarea largă a cercurilor de afaceri, spun experţii.

Ajutorul material acordat de sindicate. Pentru reducerea riscurilor de mascare a plăţilor salariale prin plata ajutoarelor materiale acordate de organizaţiile sindicale în proiect se propune limitarea acordării ajutorului per angajat în mărimea unui salariu mediu pe economie aprobat de Guvern. Este o măsură care în esenţă legalizează obţinerea unui venit neimpozabil (parţial pentru transferurile la sindicate dacă depăşesc 0,15% din fondul de salarizare) în mărime de un salariu mediu pe economie aprobat de Guvern, în condiţiile plăţii de (prin) sindicate. Astfel, indirect este o măsură de susţinere a sindicatelor.

„În opinia noastră o abordare mai corectă ar fi reglementarea mai exactă a ajutorului material, astfel încât primirea „ajutorului material” să nu poată fi utilizată doar din considerente de evitare a impozitării. Este bine de amintit că agenţii economici de asemenea pot acorda un ajutor material în limita unui salariu mediu aprobat de Guvern din care nu se plătesc contribuţii sociale, astfel există posibilitatea acordării a 2 salarii medii pe economie fără achitarea contribuţiilor sociale”, spun analiştii de la Expert-Grup.

Majorarea impozitului pe venitul persoanelor fizice care vând produse agricole agenţilor economici. În proiect se propune majorarea impozitului pe venitul persoanelor fizice cetăţeni din livrarea producţiei agricole către agenţii economici, de la 3% la 5%. Este o măsură justificată, însă pentru a atinge obiectivul declarat de echitate fiscală aplicarea acesteia trebuie extinsă şi în partea dreptului de declarare, consideră experţii care spun că această cotă ar trebui să fie 7%. Totodată, în această situaţie este necesar de acordat persoanelor în cauză şi dreptul să prezinte declaraţia de venit, pentru a beneficia de restituirea veniturilor în cazul când sumele reţinute vor depăşi impozitul calculat.

Impozitul pe avere. Pentru acest impozit se propune extinderea bazei impozabile prin includerea autoturismelor cu o valoare mai mare de 1,5 mil lei şi excluderea din lista de criterii a obiectelor impozabile a suprafeţei imobilelor de 120 mp. Astfel, ”obiect al impunerii îl constituie averea reglementată de prezentul titlu a căror valoare cumulativă reprezintă 1,5 milioane de lei şi mai mult, constituită din:

a) autovehiculele a căror valoare unitară constituie 1,5 milioane de lei şi mai mult şi a cărui an de producere constituie 2 perioade fiscale anterioare perioadei fiscale curente; şi/sau 
b) totalitatea bunurilor imobiliare, (inclusiv cotele părţi) cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor).”

„În principiu impozitarea luxului este o chestiune acceptabilă, iar în Moldova chiar necesară. Cu părere de rău nu au fost prezentate rezultatele şi lecţiile învăţate din aplicarea acestui impozit până în prezent şi nu se cunosc toate impedimentele în aplicarea acestuia. Principala problemă a acestui impozit este administrarea acestuia şi stabilirea limitei care cu adevărat ar însemna lux. Cu referire la case, considerăm că valoarea de 1,5 milioane lei nu reprezintă o locaţie de lux, în timp ce autoturismele în valoarea de 1,5 milioane lei ar putea servi ca prag pentru a fi considerat un vehicul de lux”, comentează Expert-Grup.

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Modificările propuse ce ţin TVA (inclusiv lichidarea cotei zero, etc) în cea mai mare parte (pentru anul 2018) nu afectează nivelul de impozitare, ci se referă în la modificarea unor aspecte de administrare fiscală şi modificarea cadrului de noţiuni. La acest subiect se propune acordarea dreptului de restituire a sumei TVA pentru întreprinderile ce produc lapte nesupus unui tratament termic corespunzător şi destinat consumului direct sau prelucrării ulterioare, precum şi a sumei TVA aferente producţiei de pâine şi produse de panificaţie şi lapte şi produse lactate să se efectueze în limita de 12% din valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă.

De asemenea, deducerea sumei TVA aferente cheltuielilor efectuate la procurarea mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie în agricultură, de construcţia şi reconstrucţia obiectelor cu destinaţie de producţie în agricultură, de crearea şi întreţinerea plantaţiilor tinere, de creşterea tineretului animal şi întreţinerea cirezilor va fi posibilă doar dacă agentul economic este înregistrat ca plătitor de TVA. De asemenea, sunt propuse şi alte modificări ce vizează un număr foarte redus de mărfuri şi servicii (contribuabili).

O prevedere ce merită a fi menţionată în mod separat este aplicarea principiilor generale de înregistrare în calitate de plătitor al TVA în cazul prestării serviciile de către instituţiile medico-sanitare publice şi private, măsură care va conduce la majorarea preţului serviciilor medicale.

Scutirea de TVA pentru serviciile de transport spre Portul din Giurgiuleşti şi Aeroportul din Marculeşti. Este necesar de menţionat propunerea ce ţine de Portul Internaţional Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Marculeşti, care vine să scutească de TVA serviciile de transport livrate în aceste locaţii din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi a celor livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia. Este o măsură cu mare risc de trafic de influenţă şi care nu contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri cu condiţii uniforme de concurenţă.

Impozitarea proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţionale. Se propune clarificarea cazurilor în care proiectele de asistenţă tehnică/ investiţionale vor beneficia de facilităţi fiscale privind TVA, accizele, taxele vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale. Astfel, se propune ca facilităţile să fie aplicate în totalitate dacă sumele din sursele donatorului sunt de 60% şi mai mult, iar pentru restul cazurilor să se aplice doar în limita contribuţiei donatorului. Este bine de atras atenţia că termenul „donator” nu este definit şi va crea confuzii în aplicare. De asemenea, pentru un management mai bun a datoriei publice este bine ca aceste facilităţi sa fie acordate în baza unor criterii bine fundamentate şi prestabilite (înainte de semnarea acordurilor).

Funcţii improprii pentru Ministerul Economiei. În conformitate cu prevederile actuale din Codul Fiscal (art 104, lit. g) serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă sunt livrări impozitate cu TVA la cota zero (scutite de TVA cu drept de deducere în redacţia propusă). Tipul serviciilor care cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii se stabilesc de Guvern, iar lista agenţilor economici se aprobă de Serviciul Vamal. Prin propunerea din proiectul în cauză se solicită ca aprobarea acestei liste să treacă de la Serviciul Vamal la Ministerul Economiei. Considerăm că această funcţie este improprie unui Minister. În acest sens este necesar de modificat prevederile Hotărârii de Guvern nr 519/2004 cu transferarea acestei funcţii de la Ministerul Economiei la Serviciul Fiscal şi în consecinţă modificarea în acest articol ar fi de înlocuit Serviciul Vamal cu Serviciul Fiscal de Stat.

Accizele. Cu privire la accize se prevede stabilirea cuantumului de impozit pentru anul 2020 pentru produse accizabile stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), prin ajustarea la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2020 (5% faţă 2019). De asemenea, la carburanţi a fost majorat (pentru anul 2020) accizul cu circa 9% faţă de cel aprobat în codul fiscal pentru 2019. Un pas important spre echivalarea impozitării ţigărilor fără filtru cu cele cu filtru îl constituie modificarea nivelului de accize şi modului de calculare a accizului pentru ţigările fără filtru chiar începând cu 2018. Astfel pentru anul 2018 se propune aplicarea unui acciz în cotă fixă la 1000 de ţigări fără filtru în valoare de 350 lei plus 3% ad valorem, 460 lei plus 6% pentru 2019 şi respectiv 540 plus 9% pentru 2020.

Interzicerea magazinelor duty free la intrarea în ţară. Proiectul conţine modificările necesare pentru interzicerea activităţii magazinelor duty-free amplasate înainte de punctul de control al paşapoartelor în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova. O măsură foarte bună, care vine să corecteze o situaţie evident anormală. De asemenea, proiectul conţine excluderea activităţii de magazin duty-free pentru deservirea corpului diplomatic.

Impozitarea activităţilor de consultanţă în management. Excluderea din categoria subiecţilor impunerii ai regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii a agenţilor economici care au obţinut în anul precedent venituri de peste 70% din servicii de management şi/sau de consultanţă. Această categorie de agenţi economici urmează să achite impozitul pe venit conform normelor general stabilite. Obiectivul declarat în nota informativă a acestei măsuri este de a preveni cazurile de optimizare fiscală în partea ce ţine de impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI